Se afișează postările cu eticheta proces-verbal. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta proces-verbal. Afișați toate postările

sâmbătă, 22 noiembrie 2014

S-a gătat şi cu asta!

Nu mai poţi scăpa de amenzile rutiere pe care le-ai primit în străinătate

de Tudor AURELIAN
Ehei, pe câţi dintre apropiaţii mei nu i-am auzit lăudându-se cum au păcălit ei poliţia şi fiscul din-nu-ştiu ce ţară din U.E., în sensul că au primit o amendă rutieră, dar apoi au ”uitat” să o mai plătească, şi respectivele autorităţi au fost nevoite să le ia boii de la bicicletă.
***
Acum am să îţi dau o veste tare proastă pe tema asta: din ianuarie 2014, odată cu apariţia Legii nr.5/2014, situaţia s-a schimbat dramatic.
Legea prevede că şoferii români care săvârşesc contravenţii la regulile de circulaţie în ţările U.E., vor primi amenzile la adresa lor de domiciliu din România, prin facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii.
Sunt încriminate şi sancţionate doar o serie de încălcări ale regulilor de circulaţie în ţările U.E., precum: viteză excesivă, nepurtarea centurii de siguranţă, conducerea sub influenţa alcoolului sau a stupefiantelor etc.
Prevederile se aplică în relaţia României cu toate statele membre UE, cu excepţia câtorva ţări care nu au adoptat încă Directiva 2011/82/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2011, de facilitare a schimbului transfrontalier de informaţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră, respectiv:
  • Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
  • Irlanda;
  • Danemarca;
***
A propos, eşti interesat să afli:
  • pentru ce tipuri de amenzi vei fi urmărit prin toată U.E.
  • cum îţi va fi comunicată amenda la adresa ta de do-miciliu;
  • în cat timp se prescrie aceasta amenda
  • despre cum află Poliţia Rutieră din ţările U.E, toate datele tale personale;
  • despre modurile în care vei putea plăti amenda rutieră aplicată ţie în ţările U.E.,
  • despre ce vei păţi dacă nu-ţi plăteşti amenda rutieră aplicată în U.E.,
  • amenda ce ti-a fost aplicata ţie în UE pe când erai la volanul unei maşini închiriate de la o firma de „rent-a-car”;
  • daca aceasta Lege nr.5/2014, se aplică sau nu, şi amenzilor aplicate ţie în statele non – U.E;
***
Dacă da, să ştii că răspunsurile la toate acestea sunt date pe larg in capitolul 74 al cărţii

„MAESTRU ÎN ANULAREA AMENZILOR RUTIERE – cum să devii”.


http://www.maestrii-succesului.ro/

miercuri, 29 ianuarie 2014

CĂI DE ATAC ÎMPOTRIVA PROCESULUI VERBAL DE CONSTATARE A CONTRAVENŢIEI

  
                                                                                                                                         by Dobermann 

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, si, după caz, a actului prin care s-a dispus una din sancţiunile contravenţionale complementare prevăzute în Ordonanţa de Urgenta a Guvernului României nr. 195/2002, se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării sau înmânării acestuia. 

Plângerea împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, încheiat de agenţii Brigăzii de Poliţie Rutieră, se depune la judecatoria teritorial competenta (la sectorul unde a fost comisa fapta). 

Aceasta se întocmeşte în 2 exemplare şi trebuie să cuprindă:
-1. cererea semnată şi datată;
-2. copia procesului-verbal de constatare;
-3. fotocopie a actului de identitate ;
-4. fotocopie a dovezii de reţinere a permisului de conducere, certificatului de înmatriculare;
-5. fotocopie a oricăror alte acte sau documente în susţinerea plângerii. 

Când se contestă un proces verbal de constatare a unei contravenţii în urma căreia s-au produs avarii l autovehiculele implicate, plângerile se întocmesc în 4 exemplare, la care se adaugă, pe lângă cele 5 puncte menţionate mai sus, şi fotocopie a poliţei de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto. 

Plângerea suspenda executarea amenzilor si a sancţiunilor contravenţionale complementare, de la data înregistrării acesteia la unitatea de politie din care face parte poliţistul care a constatat fapta. Aceasta, împreuna cu dosarul cauzei se trimite, de îndată, instanţei de judecata pe raza căreia a fost săvârşită fapta. 


Instanţa investita cu solutionarea cauzei dispune asupra legalitatii si sanctiunile contraventionale complementare administrative. 


Hotarârea pronuntata în prima instanta este supusa recursului. 


Recursul, împreuna cu actele care au stat la baza hotarârii, se depune la instanta a carei hotarâre se ataca, în termen de 15 zile de la comunicare. 


Judecata se face de urgenta, cu citarea partilor, iar hotarârea tribunalului este definitiva si irevocabila. 


Posibilitatea achitarii, în cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului verbal, a jumatate din minimul amenzii, se aplica si în cazul cumulului de contraventii, suma datorata neputând depasi maximul prevazut de lege pentru contraventia cea mai grava. 


Daca persoana împuternicita sa aplice sanctiunea apreciaza ca fapta a fost savârsita în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, constituie infractiune, sesizeaza organul de urmarire penala competent. 
În cazul în care fapta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit de catre procuror sau de catre instanta ca ea aceasta constituie contraventie, actul de sesizare sau de constatare a faptei, împreuna cu o copie de pe rezolutia, ordonanta sau, dupa caz, de pe hotarârea judecatoreasca, se trimit de îndata organului în drept sa constate contraventia, pentru a lua masurile ce se impun, conform legii.


Judecatoria va fixa termen de judecata, care nu va depasi 30 de zile, si va dispune citarea contravenientului sau, dupa caz, a persoanei care a facut plângerea, a organului care a aplicat sanctiunea, a martorilor indicati în procesul-verbal sau în plângere, precum si a oricaror alte persoane în masura sa contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei.


În cazul în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, judecatoria va cita si societatea de asigurari mentionata în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.



EXECUTAREA  SANCŢIUNILOR  CONTRAVENŢIONALE 

Procesul-verbal de constatare neatacat în 15 zile de la data încheierii acestuia sau de la data comunicarii, precum si hotarârea judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat plângerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate. 


Punerea în executare a sanctiunii amenzii contraventionale se face astfel:
a) de catre unitatea de politie din care face parte politistul care a constatat fapta ori de câte ori nu se exercita calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei, în termenul prevazut de lege; 
b) de catre instanta judecatoreasca, în celelalte cazuri. 

În vederea executarii amenzii, persoanele juridice prevazute la paragraful anterior comunica, din oficiu, organelor de specialitate ale directiilor generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si unitatilor subordonante acestora, în a caror raza teritoriala domiciliaza sau îsi are sediul contravenientul, procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei sau, dupa caz, dispozitivul hotarârii judecatoresti prin care s-a solutionat plângerea.


Executarea se face în conditiile prevazute de dispozitiile legale privind executarea silită a creanţelor bugetare. 


Împotriva actelor de executare se poate face contestatie la executare, în conditiile legii. 


Executarea sanctiunilor contraventionale complementare se face potrivit dispozitiilor legale. 


Confiscarea se aduce la îndeplinire de organul care a dispus aceasta masura, în conditiile legii. 


În caz de anulare sau de constatare a nulitatii procesului-verbal, bunurile confiscate, cu exceptia celor a caror detinere sau circulatie este interzisa prin lege, se restituie de îndata celui în drept.




sursa:
http://www.clubkiaromania.ro/forum/rutiera-f215/contestatii-t119.html
----------------------------------------------------------------------------------------------------

Tu ce parere ai de articol? E util?  Te rog sa lasi un comentariu mai jos”

marți, 21 ianuarie 2014

CUM sa faci o CONTESTATIE si sa CASTIGI in instanta impotriva Politiei Rutiere


Posted  Alin Barna

CAZUL  MEU

Dar nu e asa usor pe cat credeti…desi am sunat la Judecatoria Sebes si mi-au confirmat ca intr-adevar solutia dispusa in dosar este in favoarea mea, eu nu am primit niciun document in acest sens pentru ca “Statul nu are bani sa trimita scrisori la toata lumea!”…
Asa ca va invat ce trebuie sa faceti, procedand exact cum am facut eu: platiti la ghiseul Primariei 5 lei taxa de timbru judiciar si apoi trimiteti Judecatoriei o solicitare scrisa, care sa fie insotita de chitanta si (ATENTIE!) de un plic timbrat autoadresat. Asta ca sa va fie transmisa prin posta o copie a sentintei.
Altfel, amenda nu se scade din inregistrarile fiscului…
Si, ca ultim pont, daca aveti amenzi contestate in instanta obisnuiti-va ca din cand in cand sa verificati pe internet stadiul actiunii judiciare. Pentru ca nimeni nu se va deranja sa va anunte decizia finala. C-asa-i la noi…

Daca tot se scumpeste titeiul, m-am gandit sa va dau exemplul meu practic de economisire a banilor pe care deseori Politia Rutiera doreste (nu intotdeauna corect) sa ii obtina de la soferi.
Eu am constatat din nou ca a functionat. Desi uitasem de aceasta amenda si deja o platisem ulterior, fiind plecat din tara, mi-am amintit de contestatie si m-am hotarat sa caut solutia pe internet (www.portal.just.ro)
Atentie, se poate aplica doar in cazurile in care sunteti surprins de aparatul radar si viteza este comunicata prin statie agentului care va opreste si va intocmeste procesul verbal.
Nu ma intind cu vorba ci prefer sa va explic pasii:
1. Am fost oprit prin 2010, in drum spre Bucuresti, la Vintu de Jos, de un agent foarte malitios care m-a anuntat ca am luat teapa si ca am fost surprins de radar pe o portiune cu restrictie de viteza. Constient fiind ca nu ma grabeam, i-am replicat ca m-as mira sa fie asa si ca vreau sa fac o mentiune pe procesul-verbal. 
Cu toata sila pe care i-a provocat-o cererea mea, a acceptat sa scrie (cu stersaturi si mazgalituri) mentiunea: Mentionez ca agentul constatator nu este una si aceeasi persoana cu cel care a aplicat sanctiunea
Stiam stratagema asta de cand functia detinuta intr-o companie de transporturi ma obligase sa-mi invat  subalternii tot felul de metode de “colaborare” cu cei de la rutiera
Pentru ca procesul-verbal tip contine in capul textului sintagma “agentul constatator” fiind urmat intotdeauna de numele celui care completeaza documentul. Desi acesta nu e cel care a constatat contraventia si a transmis prin statie datele culese de aparatul radar!

2. In prima zi lucratoare imediat urmatoare am ticluit aceasta  Contestatie si am transmis-o prin posta Judecatoriei in circumscriptia careia fusesem amendat.

3. Fiind solicitat sa ma prezint la proces si neavand aceasta posibilitate, le-am raspuns prin aceasta Intampinare.

4. Instanta de judecata a analizat contestatia mea, le-a mai solicitat rutierilor cateva dovezi suplimentare dintre cele mentionate de mine in document, iar mai apoi mi-a dat dreptate admitand plangerea contraventionala depusa de mine impotriva procesului-verbal prin care fusesem amendat cu suma de 240 lei!!!


sursa:

Atentie SOFERI!!! Politia patrulare nu poate pune amenzi soferilor



Daca va prinde politia patrulare la depasire de viteza, intrebati-i cine are dreptul sa intocmeasca procesul verbal conform codului contravențional- politia rutiera- care nu exista.

Totusi, daca va face proces verbal, contestati-l in judecata, si ziceti ca nu e de competenta politiei patrulare sa puna amenzi, ci a politiei rutiere, conform codului contraventional, iar politia rutiera nu mai exista in Moldova. Pana nu modifica Codul Contraventional, instanta vă va da castig de cauza.

Aici gasiti o decizie in acest sens a judecatoriei Telenesti : Dosar-50-4-636-10042013-10
………………………………………………………………

Dos. nr.50-4-636-10042013
5-41/2013
H O T Ă R Î R E
14 mai 2013 or.Teleneşti, Judecătoria Teleneşti
Instanţa compusă din: Preşedinte de şedinţă, Judecătorul Gh.Ursan; Grefier Liliana Balmut
Cu participarea: Avocatului Gheorghe Golubat

Judecînd în şedinţă publică contestatia lui Rosca Vladislav Constantin născut la 30 noiembrie 1976, locuitorul mun. Chisinăului str. Onisifor Ghibu, 7/1, ap. 40 împotriva deciziei agentului constator din 18 martie 2013 prin care a fost recunoscut vinovat pentru comiterea contraventiei prevăzută de art. 236 alin.(2) Cod contraventional, fiindu-i stabilită o pedepsă sub formă de amendă în mărime de 30 unitătii conventionale si 4 puncte de penalizare, asupra materialelor administrate judecata

C O N S T A T Ă

Agentul constator a retinut în sarcina contravinientului Rosca Vladislav Constantin faptul, că la data de 18 martie 2013 pe la ora 11:45 în s. Brînzenii Raionul Telenesti care este situat pe traseul Chişinău-Soroca deplasîndu-se cu automobilul a depăşit viteza, fiind înregistrată o deplasare de 85 km/oră, încălcînd astfel Regulamentul Circulaţiei Rutiere.
Nefiind în acord cu decizia agentului constatator, Rosca Vladislav Constantin a depus contestatie asupra procesului verbal, exprimîndu-si dezacorduul cu decizia pronuntată în privinta dumnealui pe care o consideră ilegală, deoarece la întocmirea procesului-verbal cu privire la contraventie agentul constatator nu s-a bazat pe careva probe pertinente, concludente si utile administrate în conformitate cu CC alR. Moldova si anume agentul constatator a utilizat mijlocul tehnic de constatatre ”Iscra 1VII971D” în lipsa procedurii de măsurare legală, ce trebuie să fie înregistrată în Sistemul National de Metrologie. Astfel, probele obtinute cu acest mijloc de constatare nu au o careva credibilitate, fiind ilegale de drept si contrar cerintelor normelor legale, deoarece în lipsa unei procedurii de măsurare legală, nu se poate constata marja de eroare si mai mult mijlocul de transport unde era instalat mijlocul tehnic special de constatatre se afla în mers. Agentul constator l-a sanctionat fără a-i fi dovedită vinovătia sa si în baza unor date vădit eronate.

La şedinţa instanţei de judecată Rosca Vladislav Constantin fiind asistat de avocatul Gheorghe Golubal a sustinut contestatia, a declarat că la data de 18 martie 2013 pe la ora 11.45, aflîndu-se la volanul automobilului de model ”Subaru Forester” cu numărul de înmatriculare K VR 555, se deplasa regulamentar din or.Floresti către or. Chisinău, iar în localitatea Brînzenii Noi Raionul Telenesti a fost stopat de colaboratorul politiei rutiere pentru faptul, că chipurile ar fi depăsit viteza de deplasare. Nu este de acord cu procesul-verbal cu privire la contraventie întocmit în privinta sa, deoarece la 18 martie 2013 politia rutiera era lichidată si din 05 martie 2013 activează serviciu de patrulare si agentul constator în persoana domnului Cociug Artur nu avea împuternicirea de a întocmi procese-verbale cu privire la contraventie de acest gen. La fel a mentionat, că cu domnul Artur Cociug este în relatii de ostilitate, deoarece cu acest colaborator anterior a mai avut careva neclarităti si la solicitarea dumnealui de a prezenta fisa de post si fisei de patrulare a fost refuzat categoric. De asemenea, procesul-verbal cu privire la contraventie a fost întocmit în lipsa procedurii de măsurare legală ceia ce contravine art. 10, 13 al Legii metrologiei. Solicită petitionarul încetarea procesului-verbal cu privire la contraventie întocmit si a deciziei de sanctionare a sa.

Avocatul Gheorghe Golubat a sustinut contestatia, deoarece agentul constator nu era în drept să întocmească procesul-verbal cu privire la contraventie, deoarece la acel moment nu era în exercitiul functiei. Procesul-verbal cu privire la contraventie nu are careva probe legale ce ar demonstra vinovatia lui Rosca Vladislav. Imaginile anexate la material nu corespund cerintelor legale. Solicită anularea procesului-verbal cu privire la contraventie întocmit în privinta lui Rosca Vladislav Constantin.

Agentul constatator Artur Cociug în şedinţă de judecată fiind citat în modul stabilit de lege nu s-a prezentat, iar motivele neprezentării nefiind cunoscute de instanţa de judecată.

În împrejurările descrise, instanţa constatînd că agentul constatator a fost citat legal, a dedus examinarea cauzei contraventionale în lipsa lui.

Verificînd argumentele invocate de Rosca V. Ctin, instanţa de judecată vine la concluzia admiterii contestatiei ca fiind întemeiată , din următoarele motive.

În conformitate cu prevederile art.395 alin.1 pct.2 Cod Contravenţional, instanţa de judecată judecă contestaţiile împotriva hotărîrilor autorităţilor competente să soluţioneze cauzele contravenţionale, procurorului.

Conform art.448 Cod Contravenţional , în decursul a 15 zile de la data aducerii la cunoştinţă a faptului încheierii procesului-verbal cu privire la contravenţie, contravenientul, victima sau reprezentantul acestora, procurorul sînt în drept să-l contesteze în instanţa de judecată în a cărei rază teritorială activează autoritatea din care face parte agentul constatator.

Contestaţia împotriva procesului-verbal cu privire la contravenţie se depune la autoritatea din care face parte agentul constatator. În cel mult 3 zile de la data depunerii contestaţiei, agentul constatator expediază în instanţă contestaţia şi dosarul cauzei contravenţionale.

Agentul constatator a stabilit în mod incorect starea de fapt si vinovătia contravinientului, şi în lipsă deplină de probe administrate, neanalizate si injust apreciate a emis o decizie neîntemeiată de sancţionare a lui Rosca Vladislav Constantin în baza art. 236 alin.(2) Cod contraventional.

Art.236 alin.(2) Cod contraventional prevede sanctiune contraventională pentru depăsirea vitezei de circulatie stabilită pe sectorul respectiv de drum de la 20 la 40 km/h. Or după cum s-a stabilit în sedinta de judecată nu sunt careva probe care să demonstreze vinovatia lui Rosca Vladislav Constantin. Instanta de judecată nu poate lua în calcul fotografiile anexate la materialul nr. MAI 01 977127, deoarece conform tabelului fotografic prima viteza de 85 Km/h este înregistrată la ora 11:49:29, iar a doua viteză de 0 km/h este înregistrată la ora 11:49:32, ceia ce pune la îndoială că în intervalul de vreme de 3 secunde conducătorul auto ar fi stopat definitiv mijlocul de transport, care se deplasa cu viteza de 85 k/h.

La fel, instanta de judecată ia în calcul că, măsurarea vitezei s-a efectuat cu mijlocul tehnic special de constatare ”Iscra 1VII971D” în lipsa procedurii de măsurare legală care a fost aprobată abia la 10 aprilie 2013 prin ordinul nr. 54, emis de Ministerul Economie, iar procesul contraventional a fost întocmit înainte de 10 aprilie 2013 si anume la 18 martie 2013, ceea ce nu se poate constata fapta contraventională.

De asemenea instantă de judecată retine că conform art. 11 alin. (1) al Legii nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea politiei si statutul politistului, publicată la 01.03.2013 în Monitorul Oficial Nr. 42, cu data intrarii in vigoare din 05.03.2013, politia este constituită din politia pentru combaterea criminalitătii, politia ordine publică, ceia ce denotă faptul că politia rutieră nu există.

Articolul 400 alin. (1) Cod Contraventional al Republicii Moldova stipulează compententa organelor afacerilor interne la examinarea cauzelor contraventionale prăvăzute la un sir de articole inclusiv si a art. 236 alin. (2) CC, dar alin. (2) al aceluias articol 400 CC mentionează, că ”Sînt în drept să examineze cauze contraventionale si să aplice sanctiuni în limitele competentei seful de directie si adjunctii lui, comisarul de politie si adjunctii lui, sefii sectiilor de politie, sefii sectoarelor de politie, sefii posturilor de politie, ofiterii operativ superiori de sector si ofiterii de sector ai politiei, precum si sefii posturilor liniare de politie, iar pe cauzele privind încălcarea regimului din transporturi si a regulilor de circulatie rutieră – si functionarii politiei rutiere. Or după cum s-a stabilit în sedinta de judecată procesul-verbal cu privire la contraventie cu numărul MAI01  977127 din 18 martie 2013 nu este întocmit de către o persoana competentă.

O hotărîre de condamnare a lui Rosca Vladislav Constantin, poate fi adoptată numai în condiţia în care, în urma cercetării judecătoreşti, vinovăţia lui de săvîrşirea contravenţei ar fi fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanţa de judecată.

Prin justificarea probelor expuse, instanţa de judecată a tras concluzia că în acţiunile lu Rosca Vladislav Constantin lipseşte faptul contravenţie prevăzută de art.236 alin.(2) Cod Contravenţional.

Prin urmare, conducîndu-se de art. 441 alin.(1) lit. a) Cod Contravenţional, instanţa de judecată ajunge la concluzia,de a înceta procesul contravenţional şi respectiv anularea Procesului-verbal nr. MAI 01 977127 din 18 martie 2013 întocmit împotriva lui Rosca Vladislav Constantin şi a decizia agentului constatator al IP Teleneşti din 18 martie 2013 prin care Rosca Vladislav Constantin a fost supus sancţiunii contraventionale în baza art.236 alin.(2) Cod Contravenţional al Republicii Moldova sub formă de amendă în mărime de 30 unităţii convenţionale si 4 puncte de penalizare.

Pentru aceste motive şi în baza; art. 441 alin.(1) lit. a) , 462 al.(5) lit.a) Cod Contraventional, judecata


H O T Ă R Ă Ş T E

        Contestatia lui Rosca Vladislav Constantin depusă împotriva deciziei agentului constatator IP Telenesti din 18 martie 2013 în privinta dumnealui se admite ca întemeiată.
        Procesul verbal nr. MAI 01 977127 din 18 martie 2013 întocmit în privinţa lui Rosca Vladislav Constantin se anulează ca fiind ilegal.
      Decizia agentului constatator al IP Teleneşti din 18 martie 2013 prin care lui Rosca Vladislav Constantin a fost supus sancţiunii contraventionale art.236 alin.(2) Cod Contravenţional al Republicii Moldova sub formă de amendă în mărime de 30 unităţii convenţionale ceea ce constituie 600 lei si 4 puncte de penalizare se anulează ca fiind ilegală.
     Procesul contravenţional în privinţa lui Rosca Vladislav Constantin în comiterea contravenţiei prevăzute de art. 236 alin.(2) Cod Contravenţional se încetează din motivul lipsei faptei contravenţionale în acţiunile acestuia.
   Hotărîrea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bălţi în decurs de 15 zile prin intermediul judecătoriei Telenesti.

                                                                                               Preşedinte de şedinţă. Judecător Gh.Ursan

SURSA:

luni, 20 ianuarie 2014

Amenzi de sute de miliarde contestate in instanta



» Firmele sanctionate de diverse institutii ale statului "uita" sa plateasca in termenul legal sau contesta in instanta decizia autoritatilor.

» 98% din agentii depistati ca nu opereaza in casele de marcat risca amenzi de peste 100 de milioane sau chiar suspendarea activitatii, motiv pentru care apeleaza la instante.


Activitatea firmelor din judetul Constanta este frecvent controlata de reprezentantii diverselor institutii regionale, scopul acestora fiind de a verifica daca acesti agenti economici respecta legea. In functie de domeniul de activitate al societatii, de natura sesizarii primite sau de obiectul verificarii, aceste controale pot fi efectuate de inspectori de la ITM (Inspectoratul Teritorial de Munca), OPC (Oficiul de Protectie a Consumatorului), Garda Financiara, ASP (Autoritatea de Sanatate Publica) sau DSV (Directia Sanitar-Veterinara). Dintre zecile de mii de firme, cel putin 30% au fost in ultimii ani depistate cu diverse nereguli, sanctionate cu amenzi sau chiar cu suspendarea activitatii. Sanctiunile prevazute de lege sunt, in cazurile grave, extrem de mari, ajungand chiar la sute de milioane sau miliarde de lei. Se dispune aplicarea amenzilor, insa problema este ca multi dintre agentii vinovati nu platesc, ei preferand fie sa ignore sanctiunea si sa amane la nesfarsit plata, fie sa conteste in instanta masura luata de autoritati.

Sanctiuni cu duiumul doar pe hartie
Reprezentantii institutiilor abilitate sa controleze activitatea firmelor au recunoscut faptul ca aplicarea amenzilor nu este intotdeauna urmata de plata acestora. "O mare problema intampinam in cazul agentilor depistati ca nu opereaza in casele de marcat. Sanctiunea prevazuta de lege este amenda intre 80 si 140 de milioane sau chiar suspendarea activitatii. Firmele vinovate refuza insa sa plateasca si aproximativ 98% dintre ele contesta in instanta de judecata sanctiunile dictate de noi", a declarat Cristian Radu, directorul Garzii Financiare Constanta. Restul societatilor amendate de Garda, pentru alte ilegalitati decat cele privind casele de marcat, contesta de asemenea sanctiunile, dar intr-un procent mult mai mic, de "numai" 20%. Potrivit celor de la Garda Financiara, daca nu exista contestatie la amenda, dar aceasta nu este achitata, se trece la executare silita. Dupa expirarea termenului legal de 15 zile, dosarul ajunge la Administratia Financiara, unde este alcatuit cazierul fiscal al societatii vinovate, iar aceasta trece la recuperarea debitului creat. Inspectorii au foarte mult de lucru in aceasta perioada, echipele institutiei lucrand si cate 20 de ore pe zi. Litoralul este invadat de firme din intreaga tara, astfel ca multe  dintre amenzi se dau unor societati "straine" de Constanta. In cazul acestora, recuperarea debitului provenit din amenda se face cu ajutorul administratiilor financiare din zona in care firma vinovata isi are sediul.

Codul Muncii, ignorat de societati
Aceeasi procedura este urmata si de cei de la ITM Constanta, care le aplica amenzi agentilor ce nu respecta prevederile Codului Muncii. Inspectorii ITM aplica sanctiuni pentru activitate derulata fara autorizatie, pentru munca la negru sau nereguli legate de contractele individuale si colective de munca etc. Sanctiuni usturatoare se dau in cazul muncii la negru, un fenomen care in judetul nostru este la un pas de a scapa de sub control, cu precadere in sezonul estival. 

Legea spune ca amenda pentru munca la negru este de 1500 RON pentru fiecare persoana depistata ca lucreaza fara contract legal. Sanctiunea poate fi de numai 750 RON daca se achita in termen de 48 de ore de la incheierea procesului-verbal de constatare. Cuantumul total al "pedepsei" primite de o societate poate fi de zeci sau sute de milioane, pentru ca multe firme folosesc zeci de persoane fara contract legal. Multi dintre agentii sanctionati pe hartie prefera sa plateasca abia peste un an, cand amenda vine sub forma unei majorari de impozit de la Administratia Financiara. Administratorii nu se tem de "pedeapsa", cateva milioane primite doar pe hartie nefiind de natura sa ii sperie. Fie ca amana plata, fie ca fac contestatie in instanta, administratorii firmelor vinovate profita astfel de lacunele sistemului, care amendeaza usor dar obtine greu banii din aceste sanctiuni. 

» Rau-platnici
"Institutia noastra se confrunta periodic cu astfel de situatii in care agentii economici refuza sa plateasca amenzile primite. Potrivit legii, platesc doar jumatate din sanctiune in termen de 48 de ore de la constatarea neregulilor sau au termen de 15 zile pentru achitarea amenzii integrale prevazute in procesul-verbal. Multi agenti nu platesc insa nici in 48 de ore, nici in 15 si nici nu fac contestatie, pentru ca articolele de lege nu lasa loc de interpretare. Astfel, se trece la executarea silita, noi trimitem dosarele la Administratia Financiara si aceasta continua «urmarirea» rau-platnicului." -Florentina Visan, purtator de cuvant ITM

sursa:
http://m.romanialibera.ro/actualitate/locale/amenzi-de-sute-de-miliarde-contestate-in-instanta-102043.html

ITM-ul amendează, judecătorii „avertizează”


Amenzile aplicate de inspectorii de muncă societăţilor care încalcă legislaţia din domeniul muncii sunt, în mare parte, contestate de angajatori, iar instanţa de judecată le transformă în avertismente. Aceasta este o problemă cu care se confruntă aproape toate instituţiile de control. Potrivit datelor deţinute de Inspectoratul Teritorial de Muncă, în ultimul an, cam o treime din amenzile aplicate au ajuns să fie contestate în instanţă. S-au înregistrat 216 contestaţii împotriva proceselor verbale de constatare a contravenţiilor, încheiate de către inspectorii de muncă din cadrul serviciilor Sănătate şi Securitate în Muncă şi Control Relaţii de Muncă. 

Dintre acestea, 40 de amenzi au fost transformate de către instanţele de judecată în avertismente. Şi asta chiar dacă inspectorii de muncă îi sancţionează pe angajatorii care nu respectă legislaţia, de cele mai multe ori, cu amenzile minime. 

"De regulă, angajatorii care contestă amenzile date de inspectori sunt la prima abatere. La o a doua abatere nu mai recurg la contestaţie pentru că nu au şanse să aibă câştig de cauză. Instanţa de judecată ia în consideraţie, de cele mai multe ori, că angajatorii sunt la o primă abatere şi, dacă reprezentanţii societăţilor respective fac dovada că au remediat deficienţele, li se transformă amenzile în avertismente", spune Silvia Pasat, inspectorul şef al ITM Botoşani. 

O situaţie asemănătoare se înregistrează şi în cazul sancţiunilor date de reprezentanţii Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor şi de comisarii de mediu. 
(Doina Marcu)

sursa;

JURISPRUDENTA - ANULARE PROCES VERBAL AMENDA


R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizia Nr. 116/2012
Şedinţa publică de la 01 Februarie 2012
Completul compus din:

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de către recurenta - intimat ITM împotriva sentinţei nr.8180 din data de 17.10.2011 pronunţată de către Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr., în contradictoriu cu intimata SC P. SRL.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile, recurenta – intimată fiind reprezentată de consilier juridic B.A..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, tribunalul, din oficiu, verificându-şi competenţa, în temeiul art.1591 alin.4 astfel cum a fost modificat prin legea nr.202/2010 stabileşte că este competent material, general şi teritorial să judece pricina.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, tribunalul a constatat terminată cercetarea judecătorească şi a acordat părţii cuvântul pe fondul recursului.
Consilier juridic B.A., pentru recurenta – intimată, având cuvântul a solicitat admiterea recursului şi modificarea sentinţei recurate, în sensul respingerii plângerii contravenţionale şi menţinerii procesului-verbal de constatare a contravenţiei ca fiind legal şi temeinic, precum şi a cuantumului amenzii aplicate.
În susţinerea recursului, a precizat că persoana găsită la locul de muncă avea contract de muncă încheiat cu S.C. F. SRL, amenda fiind aplicată unei societăţi care nu putea funcţiona, întrucât nu avea personal angajat care să deservească aparatele de joc. A precizat că exista o angajată – Fuiorea Mihaela, care însă nu era la locul de muncă în momentul efectuării controlului.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de faţă:
Prin sentinţa nr.8180 din data de 17.10.2011 pronunţată de către Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. a fost admisă plângerea formulată de petenta SC P. SRL - prin administrator P.I. C. în contradictoriu cu intimata I.T.M., s-a anulat procesul-verbal de contravenţie seria GJ nr.008099 încheiat la data de 17.05.2011 de către inspectorul de muncă din cadrul I.T.M..
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că, prin procesul-verbal de contravenţie seria GJ nr.008099 încheiat la data de 17.05.2011 petenta a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 10000 lei, în temeiul art.276 alin.l lit.e din Legea nr.53/2003, reţinându-se în sarcina sa că la data de 13.05.2011, cu ocazia controlului efectuat la punctul de lucru al petentei din Târgu-Jiu, Complex Comercial Piaţa Centrală – Sală de Jocuri, a fost depistată la muncă numita V. C., care presta activitate în folosul societăţii petente din data de 10.12.2010, fără a avea întocmit şi semnat contract individual de muncă. Procesul-verbal de contravenţie a fost semnat de către administratorul societăţii petente, care a menţionat că obiecţiunile vor fi formulate în faţa instanţei de judecată.
Potrivit art.276 alin.1 lit.e din Codul muncii cu modificările ulterioare, la momentul întocmirii procesului-verbal de contravenţie, constituia contravenţie şi se sancţionează primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art.16 alin.1, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată. Analizând actul de constatare a contravenţiei sub aspectul legalităţii sale, instanţa de fond a constatat că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la formă si conţinut, prevăzute de art.16 şi 17 din O.G. nr.2/2001. Sub aspectul temeiniciei, instanţa de fond a reţinut că prezumţia de adevăr de care se bucură procesul-verbal a fost înlăturată de contestatoare prin probele administrate în faţa instanţei iar cele reţinute de agentul constatator nu sunt susţinute de dovezi din care să rezulte că fapta imputată petentei este reală.
Din înscrisurile depuse la dosar coroborate cu depoziţiile martorilor audiaţi în cauză, instanţa a constatat că fapta reţinută în procesul-verbal de contravenţie nu există în materialitatea sa. Astfel, societatea petentă are amplasate jocurile de noroc de tip slot-machine în barul aparţinând SC F. SRL, iar numita V. C., persoana despre care s-a susţinut în procesul-verbal de contravenţie că desfăşura activităţi în beneficiul societăţii SC P. SRL, este angajata societăţii SC F. SRL, conform contractului individual de muncă nr.5/29.11.2010 (fila 7-8), pe durată nedeterminată, începând cu data de 30.11.2010.
Potrivit declaraţiilor concordante ale celor două persoane audiate ca martori, martora V. C. nu a desfăşurat vreo activitate în folosul societăţii petente, nu manipula aparatele de joc, nu făcea încasări sau plăţi pentru aceasta şi nu a fost remunerată în niciun fel de către administratorul acestei societăţi, singurul serviciu benevol şi gratuit din partea sa fiind anunţarea angajatei F. M. sau a administratorului P.I dacă se ivea vreo problemă legată de funcţionarea maşinuţelor în a căror funcţionare nu se implica în niciun fel.
Instanţa de fond nu a putut da relevanţă probatorie declaraţiilor luate de inspectorii de muncă în momentul efectuării controlului la punctul de lucru al petentei, deoarece regimul probelor în procesul civil este reglementat de Codul de procedură civilă, iar între mijloacele de probă nu sunt reglementate şi declaraţiile de martori date în faţa altor instituţii sau autorităţi, în afara declaraţiilor date în faţa instanţei. Prin urmare, instanţa de fond a reţinut că fapta nu există în materialitatea sa, contestatoarea făcând dovada contrară celor susţinute împotriva sa prin procesul-verbal de contravenţie. Pentru aceste motive, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanţa a admis plângerea formulată de petent şi a anulat procesul-verbal contestat.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs intimata ITM, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
În motivarea cererii de recurs a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate în sensul respingerii plângerii contravenţionale si menţinerii procesului verbal de contravenţie GJ nr. 008099/17.05.2011 ca fiind temeinic si legal, precum si a cuantumului amenzii aplicate.A considerat că situaţia de fapt este cea reţinută de către agentul constatator în procesul verbal de contravenţie, iar intimata petiţionară nu a reuşit să facă dovada existentei altei stări de fapt, decât cea reţinută în procesul verbal contestat. Mai mult, faptul că la data controlului petenta nu avea întocmit contractul de muncă al persoanei surprinse la lucru fără forme legale şi nu a făcut acest lucru nici ulterior controlului, o îndreptăţeşte să considere amenda aplicată ca fiind corectă şi justificată. Controlul efectuat si declaraţia a fost scrisă la punctul de lucru al petentei. Din declaraţia dată de aceasta a reieşit foarte clar că presta muncî pentru recurenta din decembrie 2010 (controlul fiind in data de 13.05.2011, precizând că titularul licenţei de joc este S.C. P. S.R.L şi nu S.C. F. S.R.L. a cărei salariată afirma petenta că este numita V. C. in conformitate CU HG nr.870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc La art.1 alin.10 este stipulat foarte clar: „Organizarea de jocuri de noroc se poate realiza de către operatorii economici care îndeplinesc cerinţele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, denumită în continuare ordonanţă de urgenţă, şi de prezenta hotărâre, numai în baza licenţei de organizare a jocurilor de noroc, document emis de Ministerul Finanţelor Publice prin Comisia de autorizare a jocurilor de noroc, denumită în continuare comisie, în condiţiile prezentei hotărâri, pentru fiecare tip de activitate în parte. În înţelesul ordonanţei de urgenţă şi al prezentelor norme metodologice, prin exploatarea în mod direct a activităţilor pentru care operatorii economici deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc şi una sau mai multe autorizaţii de exploatare a jocurilor de noroc se înţelege că în derularea activităţii (operarea mijloacelor de joc, evidenţierea încasărilor şi plăţilor şi completarea documentelor aferente activităţii curente, precum şi altele asemenea) se realizează numai de personalul propriu angajat, în condiţiile legii, al organizatorului de jocuri de noroc. Pentru realizarea activităţilor conexe organizării jocurilor de noroc, respectiv organizarea activităţii financiar - contabile, de pază, de transport valori şi altele asemenea, precum şi pentru obţinerea dreptului de folosinţă a mijloacelor de joc sau a spaţiului în care se organizează jocuri de noroc, operatorii economici pot încheia contracte cu persoane fizice sau cu persoane juridice, în condiţiile legii.
In concluzie, nu este relevant că lucra la o societate, întrucât beneficia de pe urma exploatării jocurilor de noroc revine S.C. P. S.R.L. Ca să lucreze în legalitate, petenta trebuia sa încheie contract de munca cu persoana care se ocupa de aparatele de joc. Numita V. C. presta în mod ilegal munca in folosul S.C. P. S.R.L. Pe considerentul că F. M. este angajata petentei ( angajata care nu era prezenta la momentul controlului si care nu îşi desfăşoară activitatea curenta la respectivul punct de lucru) instanţa a constatat că fapta reţinută în procesul verbal de contravenţie nu exista în materialitatea sa. A considerat că pentru activitatea prestată se impunea menţinerea amenzii aplicate, apreciind că fenomenul de „ muncă la negru" a luat o amploare destul de mare in judeţul nostru, iar instanţele de judecata ar trebui sa descurajeze aceste practici si nu sa acorde atâta clemenţă. Tocmai datorită acestui aspect, pentru majoritatea angajatorilor nu reprezintă o modalitate de corijare ci o încurajare a acestor practici.
Din actele şi lucrările dosarului, tribunalul, reţine următoarele considerente:
Prin procesul verbal de constatare a contravenţiei seria GJ nr.008099 din 15 mai 2011 inspectorul de muncă al recurentei intimate a constatat, cu ocazia controlului efectuat în data de 13 mai 2011 ora 14,30, la punctul de lucru al intimatei petente din Tg-Jiu – Complexul comercial din piaţa centrală, că în sala de jocuri a fost găsită la lucru fără a avea întocmite forme legale de angajare doamna V. C., care desfăşura activitate în beneficiul intimatei petente din data de 10 decembrie 2010, fără a avea întocmit şi semnat contract individual de muncă, constatându-se astfel că angajatorul a încălcat dispoziţiile art.16 alin.1 din codul muncii, conform căruia avea obligaţia de a întocmi în formă scrisă contract individual de muncă, astfel că s-a constatat săvârşirea contravenţiei prevăzute de art.276 alin.1 lit.e din legea nr.53/2003 şi s-a aplicat sancţiunea contravenţională cu amenda în cuantum de 10.000 lei.
Procesul verbal al contravenţiei a fost semnat de către reprezentantul intimatei petente, care a menţionat că obiecţiunile le va formula în faţa instanţei de judecată, iar în plângerea contravenţională a arătat că în mod greşit s-a reţinut situaţia de fapt menţionată anterior, întrucât persoana fizică surprinsă la punctul de lucru este angajata SC F. SRL conform contractului individual de muncă nr.218553 din 2 decembrie 2010 şi în realitate desfăşura activitate în beneficiul acestei societăţii, întrucât spaţiul în care se află amenajată sala de jocuri aparţine acesteia, iar autorizaţie de funcţionare deţine intimata petentă, respectiv decizia nr.710 din 29 aprilie 2010 emisă de MFP.
În urma probatoriului administrat, instanţa de fond a reţinut că în realitate persoana fizică care desfăşura activitate în beneficiul intimatei petente era doamna F. M., care are contract individual de muncă încheiat cu această societate din data de 10 februarie 2010, în calitate de supraveghetor jocuri, pentru ca din proba testimonială administrată la instanţa de fond prin audierea celor două doamne să rezulte faptul că, intimata petentă are un spaţiu închiriat în barul aparţinând SC F. SRL, unde sunt montate cele cinci maşinuţe pentru desfăşurarea jocurilor de noroc.
Din declaraţia martorei V. C. rezultă că în ziua de 13 mai 2011 inspectorii de muncă au găsit-o în barul respectiv, care este locul său de muncă având calitatea de barman – ospătar, iar la momentul controlului de supraveghere a celor cinci maşinuţe se ocupa numita F. M. şi administratorul societăţii intimate P.I.C., precizând că cele două persoane nu stăteau în permanenţă lângă maşinuţe şi atunci când era o problemă le solicita prezenţa prin telefon.
De asemenea, se susţine că la data controlului, inspectorii de muncă au găsit-o în bar şi au întrebat-o dacă are încheiat contract de muncă cu societatea intimată, însă la momentul respectiv nu avea un astfel de contract, ci doar ulterior controlului efectuat a încheiat un astfel de contract pentru care este remunerată conform contractului de muncă încheiat ulterior.
În consecinţă, instanţa de fond în urma probatoriului administrat, în mod corect a interpretat şi a apreciat că situaţia de fapt consemnată de inspectorii de muncă în procesul verbal contestat a fost infirmată, în sensul că persoana surprinsă în spaţiul SC F. SRL era angajata acestei firmei şi nu efectua activitate în beneficiul SC P. SRL, aşa cum rezultă din copia contractului individual de muncă nr.5 din 29 noiembrie 2010 aflată la dosarul de fond, prin care se atestă faptul că persoana respectivă avea forme legale încheiate pe o durată nedeterminată, începând cu data de 30 noiembrie 2010 şi ca atare elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de art.276 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003 nu există în materialitatea aspectelor şi împrejurărilor de fapt menţionate de către inspectorul de muncă.
Este adevărat că prin HG nr.870/2009 se aprobă normele metodologice de aplicare a OUG nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc care în art.1 alin.10 se defineşte acest domeniu, în sensul că prin exploatarea în mod direct a activităţilor pentru care operatorii economici deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc şi una sau mai multe autorizaţii de exploatare a jocurilor de noroc se înţelege că în derularea activităţii se realizează prin personalul propriu angajat, astfel că afirmaţia recurentei în sensul că nu este relevant faptul că persoana fizică surprinsă la momentul controlului lucra la o altă societate, aceasta fiind obligată să încheie contract de muncă şi cu firma intimată petentă, nu poate fi reţinută întrucât aceasta din urmă a făcut dovada faptului că la momentul efectuării controlului avea personal propriu angajat în persoana doamnei F.M. şi ca atare nu se justifică încheierea în paralel a unui contract individual de muncă în persoana doamnei V. C., care aşa cum s-a menţionat anterior avea deja încheiat un contract de muncă cu cealaltă firmă ce deţinea spaţiul în care se aflau aparatele de joc, atât în calitate de proprietar, cât şi în calitate de locator conform contractului de închiriere încheiat cu intimata petentă în calitate de locatar.
De altfel, recurenta intimată menţionează că angajata intimatei petente nu era prezentă la momentul controlului la punctul de lucru al acesteia, astfel că se impunea menţinerea amenzii deşi din descrierea situaţiei de fapt în procesul verbal de constatare a contravenţiei, la momentul controlului inspectorul de muncă nu menţionează în ce constă desfăşurarea activităţii în beneficiul societăţii respective, menţionându-se pur si simplu că doamna V. C. a fost găsită la lucru fără a avea încheiate forme legale de angajare, afirmaţie ce a fost răsturnată prin probatoriul administrat de instanţa de fond.
Recurenta intimată nici la instanţa de recurs nu a prezentat vreo probă care să confirme situaţia de fapt ce a fost descrisă în procesul verbal de constatare a contravenţiei atacat, astfel că actul respectiv nu se mai poate bucura de prezumţia de legalitate şi veridicitate în condiţiile art.34 din OG nr.2/2001, dat fiind că procesul-verbal de constatare a contravenţiei deşi conţine constatările personale ale agentului constatator şi poate face dovada situaţiei de fapt ce a dus la încheierea sa (situaţie infirmată prin probatoriul administrat de instanţa de fond), în mod analog unui proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante sau a unui proces verbal de cercetare la faţa locului, până la proba contrarie.
De altfel, aprecierile menţionate în cererea de recurs sunt aprecieri care nu sunt întemeiate, atâta timp cât intimata nu a apelat la instanţa de fond la contraproba cu proba testimonială sau la o altă probă de aceeaşi forţă probantă, care să poată determina susţinerea situaţiei de fapt menţionată în procesul verbal de constatare a contravenţiei de către agentul constatator.
Instanţa de fond a pronunţat o sentinţă temeinică şi legală, arătând că starea de fapt descrisă de agentul constatator nu corespunde realităţii nefiind susţinută de nici o altă probă, în condiţiile în care recurenta intimată la instanţa de fond a avut o atitudine pasivă şi care a fost interpretată de instanţa de fond în condiţiile art.225 c.pr.civ., cu atât mai mult cu cât agentul constatator nu a prezentat împrejurări de fapt sau alte aspecte care să definească expresia folosită de acesta în conţinutul actului administrativ, şi anume: „a fost găsită la lucru fără a avea întocmite forme legale de angajare”, şi „desfăşura activitate în beneficiul”, fără a prezenta în concret în ce constă această constatare, ceea ce se circumscrie nedescrierii faptei contravenţionale.
Procesul verbal de constatare a contravenţiei reprezintă atât un act administrativ, cât şi un act procedural prin care se constată săvârşirea contravenţiei, astfel că atât ad validitatem, cât şi ad probationem trebuie întocmit în formă scrisă, urmând să respecte elementele obligatorii prevăzute în art.16-19 din OG nr.2/2001, aşa cum de altfel s-a reţinut şi în Decizia nr.XXII/2007 a ÎCCJ („În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor (art.17 din OG nr.2/2001) în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenţiei se ia în considerare şi din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerinţelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, inclusiv cel referitor la consemnarea distinctă a obiecţiunilor contravenientului la conţinutul lui, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenţiei să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.”), lipsa celorlalte elemente care nu sunt prevăzute în mod expres de lege ca fiind lovite de nulitate absolută, urmează să fie calificate ca nulităţi relative cărora le sunt aplicabile dispoziţiile art.105 şi următoarele c.pr.civ. şi analizate de la caz la caz.
Conform deciziei nr. XXII/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nulităţile absolute sunt cele prevăzute în art.17 din OG nr.2/2001 arătându-se că: „situaţiile în care nerespectarea anumitor cerinţe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenţiei sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art.17 din ordonanţă.”, astfel că invocarea altor aspecte privind întocmirea procesului verbal de constatare a contravenţiei pot fi asimilate unor nulităţi relative în condiţiile art.105 C.pr. civ., şi ca atare intimatul petent avea obligaţia să invoce şi să facă dovada unei vătămări ce nu se poate înlătura decât prin anularea actelor îndeplinite.
Raportat la dispoziţiile art.17 din OG nr.2/2001: „Lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata şi din oficiu.”; se constată că inspectorii de muncă nu au descris fapta săvârşită şi nu au prezentat menţiunile din care să rezulte în ce constă aspectul de a „desfăşura activitate în beneficiul”, intimatei petente.
Nulitatea absolută este nulitatea care sancţionează nerespectarea, la încheierea actului juridic, în cazul de faţă procesul verbal de constatare a contravenţiei, a unei norme care ocroteşte un interes general, obştesc. În consecinţă dispoziţiile art.16 alin.7 din OG nr.2/2001 reglementează o nulitate absolută expresă, care nu permite, aşa cum s-a menţionat anterior, aplicarea acesteia prin analogie la alte situaţii de fapt asemănătoare, dar care nu au fost prevăzute în mod expres de legiuitor.
În raport de toate aceste considerente şi având în vedere dispoziţiile art. 304 şi urm. C.pr.civ.;

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de către recurenta - intimat ITM împotriva sentinţei nr.8180 din data de 17.10.2011 pronunţată de către Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr., în contradictoriu cu intimata SC P. SRL.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică din 01 Februarie 2012 la Tribunalul Gorj.

SURSA:
http://legeaz.net/spete-dreptul-muncii/anulare-proces-verbal-amenzi-116-2012