O abrambureală tipică pentru Poliția Română
Cu ocazia legii privind anvelopele de iarnă, Poliția Română a dat dovadă că bancul cu “De câți polițiști e nevoie pentru a schimba un bec?” are un substrat cât se poate de real. Deși au participat activ la elaborarea și susținerea legii, reprezentanții acestei autorități a trebuit să revină, după adoptarea ei în parlament, pentru a explica publicului care sunt și care nu sunt cauciucuri de iarnă, care sunt sancțiunile care se aplică persoanelor fizice și care sunt condițiile în care așa-zisele anvelope de iarnă trebuie folosite. Necesitatea acestor intervenții a fost dată de faptul că legea în cauză, deși conține o sumedenie de prevederi, nu spune, în fapt, esențialul – ce sunt cauciucurile de iarnă.
Un adevăr stânjenitor – toate anvelopele sunt anvelope de iarnă!
Pentru a ne lămuri care este adevărul, am lăsat deoparte “povețele” șefilor poliției și am analizat ceea ce contează cu adevărat – textul legii. Promovate prin OG 5/2001, modificările aduse normelor rutiere au trecut în același an prin filtrul parlamentului, fără mari modificări. Neatins a trecut și textul prin care se introducea noțiunea de anvelope de iarnă, care erau definite ca “anvelope omologate conform Directivei 92/23, conform Regulamentelor 30 sau 54 ale ONU”. Înainte de toate, trebuie menționat că respectivele Directive și Regulamente nu privesc sigurața rutieră (așa cum era cazul cu OG 5/2001), nu privesc nici cauciucurile de iarnă, ci se referă la condițiile și testele care trebuie trecute pentru a se omologa o anvelopă. Am luat la puricat textele celor trei legi internaționale și am avut o primă surpriză - cuvântul “iarnă” este imposibil de găsit, chiar și în condițiile în care Directiva 23/1992, fiind legislație europeană, este publicată în toate limbile UE – inclusiv în română.
După căutări intensive (Directiva și Regulamentele au sute de pagini) am reușit să găsim câteva câteva rânduri despre marcajele aplicate pe așa-numitele “pneuri de zăpadă” și așa am reușit să elucidăm de unde vine faimoasa referire la anvelopele M+S.
Totuși, revenind la definiția legală a anvelopelor de iarnă, ca fiind „cele omologate conform Directivei 23, sau Regulamentelor ONU 30 și 54”, am reținut următorul aspect: Toate cauciucurile produse și vândute la nivel mondial sunt omologate conform acestor norme, deci, conform definiției din OG 5/2011, indiferent ce scrie pe cauciucurile mașinii dumneavoastră, ele sunt... anvelope de iarnă!
O șmecherie de marketing
Înainte de a deveni lege, ordonanța a fost analizată și de Consiliului Legislativ, care a adus o sumedenie de amendamente. Printre acestea, și acela potrivit căreia nu este normal să se invoce Directiva 23 și Regulamentele ONU, pentru că acestea fuseseră deja transpuse în legislația națională.
Parlamentul, însă, a fentat acest amendament. Motivul – nici Ordinul Ministerului Transporturilor (prin care se făcea transpunerea în legislația română) nu menționa cauciucurile de iarnă. Mai mult, acesta era în vigoare de 10 ani și era ușor accesibil, iar scamatoria legislativă ar fi fost mai ușor de depistat.
De ce spunem “scamatorie”? Pentru că este greu de crezut că cei care au participat la elaborarea și aprobarea OG 5/2011 (poliția, guvernul, parlamentul) nu știau că în textele internaționale noțiunea de cauciucuri de iarnă este inexistentă. În același timp, recomandarea și chiar obligativitatea folosirii respectivelor anvelope nu s-ar fi justificat, dacă ele ar fi fost delimitate exclusiv pentru utilizarea pe zăpadă, iar toată campania media cu „folosiți cauciucuri de iarnă – sunt mai moi, oferă aderență, merg pe zăpadă, pe gheață, pe ploaie, pe uscat, pe orice” nu ar mai fi avut acoperire.
Pneurile de zăpadă = pneuri off-road
Pentru cine nu a aflat încă, marcajul M+S de pe cauciucurile de iarnă este o abreviere de la „Mud and Snow” (adică Mocirlă și Zăpadă). Acest tip de cauciucuri a fost creat pentru vehiculele off-road – mașini de teren, tractoare, autoutilitare – care circulă în afara drumurilor publice, în sălbăticie. Cum proprietățile și aderența oferite de mocirlă și zăpadă sunt similare, cauciucurile M+S se dovedesc folositoare în ambele situații.
O dovadă suplimentară că aceste anvelope nu au fost create pentru a fi folosite pe drumurile publice stă chiar în definiția dată de Regulamentele ONU, invocate de legislația română. Pentru conformitate, reproducem textul original, în limba engleză: „Snow tyre means a tyre whose tread pattern and whose structure are designed to ensure in mud and fresh or melting snow a performance better than that of an ordinary (road-type) tyre.” Adică: „Pneurile de zăpadă sunt proiectate pentru a asigura, în condiții de mocirlă și de zăpadă proaspătă sau în curs de topire, performanțe mai bune, prin comparație cu pneuri obișnuite (pneuri de șosea)”. Așadar, se creează o delimitare clară între cauciucurile M+S și cauciucurile proiectate pentru a fi folosite pe drumuri asfaltate.
Acum derulaţi filmul înapoi, şi aduceţi-vă aminte toate spoturile publicitare, toate emisiunile ştiri în care ni se spunea ce minunat se comportă cauciucurile de iarnă pe şosea, fie ea îngheţată, udă, sau chiar uscată (dar pe timp rece)...
Nimic despre frânare
Atât la UE, cât şi la ONU, pe lângă oamenii care elaborează şi cei care votează regulamente, mai funcţionează şi niscai grupuri de lobby. Sub forma unor comisii, care reprezintă nu cetăţenii statelor membre, ci patronatele din anumite industrii, aceste grupuri de lobby vin în permanenţă cu amendamente de modificare a legislaţiei. În cazul cauciucurilor de zăpadă, comisia patronatelor din industria de transport a reuşit, după zece ani de încercări repetate, să modifice partea care delimita aceste pneuri de cele folosite pe şosea.
Cu aplicabilitate din iarna 2013-2014, noua definiţie menţionează doar că pneurile de zăpadă sunt mai bune pe zăpadă, prin comparaţie cu pneurile obişnuite (fără a se mai menţiona că pneurile obişnuite sunt cele de şosea). În plus, se detaliază condiţiile în care sunt mai bune cauciucurile de zăpadă: la iniţierea, sau la menţinerea vehiculului în mişcare. Producătorii de cauciucuri de zăpadă pot răsufla uşuraţi – în regulamentele internaţionale nu se cer performanţe sporite la frânare, pentru ca pneurile lor să fie omologate...
Uşor de trecut
Singura cerinţă universal valabilă, pentru omologarea unui pneu de zăpadă este cea... geometrică! Practic, “desenul” suprafeţei de rulare trebuie să fie diferit de cel al unui pneu de vară, şi să conţină mai multe spaţii transversale, decât cele longitudinale. Testul se realizează pe 2-3 centimetri de zăpadă proaspăt căzută, sau, de cele mai multe ori, pe zăpadă artificială în curs de topire. Nu există niciun etalon – pneurile de zăpadă nu trebuie să atingă un barem de eficienţă la frânare, sau la punerea în mişcare, iar cauciucurile cu care se poate face comparaţia trebuie doar să fie “obişnuite”, ceea ce poate însemna orice. Lipsa condiţiilor restrictive înseamnă că, la cele mai multe teste, fabricanţii folosesc pneuri de zăpadă mai înguste decât cele obişnuite (cauciucurile mai înguste distribuie aceeaşi greutate pe o suprafaţă mai mică, ceea ce duce la o şansă sporită ca ele să disloce zăpadă şi să ajungă la asfaltul de dedesubt).
Ce trebuie să faceţi pentru a scăpa de amendă
În cazul în care aţi fost sancţionat pentru că nu aveaţi maşina echipată cu cauciucuri de iarnă şi nu doriţi să lăsaţi lucrurile aşa, iată câteva lucruri pe care le puteţi face: În primul rând, fapta dvs. poate fi considerată o contravenţie, numai dacă circulaţi pe un drum acoperit de zăpadă sau gheaţă. Dacă ninge, dar drumul nu e acoperit cu un strat continuu de zăpadă, sau dacă pe calea de rulare sunt petice de zăpadă/gheaţă, în alternanţă cu suprafeţe uscate/ude, cereţi menţionarea acestui fapt la rubrica de comentarii din procesul verbal – acest lucru vă va ajuta foarte mult, dacă veţi contesta amenda. Refuzul agentului de poliţie de a consemna obiecţiile dvs. atrage nulitatea procesului verbal. Folosiţi camera foto/video a telefonului pentru a documenta atât starea drumului, cât şi reacţia agentului constatator – înregistrările putând fi folosite ca probe.
În contestarea procesului verbal, menţionaţi faptul că în legislaţia română nu există o definiţie clară a termenului de “anvelopă de iarnă”, ci se face trimitere la normele internaţionale, în care acest termen lipseşte cu desăvârşire. Argumentaţi faptul că “anvelopa de iarnă” din legislaţia română (cu care trebuie să vă dotaţi pe drumuri acoperite de zăpadă sau gheaţă) nu e totuna cu “pneul de zăpadă M+S” din legislaţia UE/ONU (care este recomandat pentru zăpadă, dar şi pentru mocirlă, şi în niciun caz pentru gheaţă) şi că “iarnă” nu înseamnă “zăpadă”. Argumentaţi că, aşa cum arătam mai sus, “anvelopele de iarnă” sunt “cele omologate conform Directivei 23, sau Regulamentelor ONU”, deci practic, orice anvelopă este, conform definiţiei, o “anvelopă de iarnă”.
Împotriva argumentelor dvs., poliţia va invoca comunicatele de presă ale Direcţiei Poliţie Rutieră, precum şi propaganda mass-media, prin care suntem învăţaţi că pneurile M+S sunt totuna cu anvelopele de iarnă. Chiar dacă acestea nu se pot substitui textului de lege, sunt şanse mari ca judecătorul să le ia în considerare. Deci trebuie să vă înarmaţi cu răbdare şi cu un avocat bun şi să luaţi în considerare că, deşi legal aveţi dreptate, acest lucru nu este suficient (în România) pentru a câştiga un proces. Dacă reuşiţi să obţineţi anularea amenzii, nu ezitaţi să ne comunicaţi decizia instanţei pe mailul redacţiei. Vă puteţi adresa şi altor organe mass-media – important este ca precedentul stabilit de dvs. să fie cunoscut şi să poată fi folosit şi de alţi conducători auto în aceeaşi situaţie!
Directiva UE poate fi descărcată de la adresa:
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:13:11:31992L0023:RO:PDF
Regulamentul 30 al CEE al ONU poate fi descărcat de la adresa:
http://www.unece.org/fileadmin/DAM/trans/main/wp29/wp29regs/r030r3e.pdf,
iar decizia prin care este modificată definiţia pneurilor de zăpadă se găseşte la adresa: http://www.unece.org/fileadmin/DAM/trans/main/wp29/wp29regs/updates/R030r3am3e.pdf
Pentru vehiculele comerciale, este de interes Regulamentul 54. Toate regulamentele ONU sunt disponibile în engleză, franceză şi rusă.
