R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
Decizia Nr. 116/2012
Şedinţa publică de la 01 Februarie 2012
Completul compus din:
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de către
recurenta - intimat ITM împotriva sentinţei nr.8180 din data de 17.10.2011
pronunţată de către Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr., în contradictoriu cu
intimata SC P. SRL.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit
părţile, recurenta – intimată fiind reprezentată de consilier juridic B.A..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de
şedinţă, după care, tribunalul, din oficiu, verificându-şi competenţa, în
temeiul art.1591 alin.4 astfel cum a fost modificat prin legea nr.202/2010
stabileşte că este competent material, general şi teritorial să judece pricina.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de
invocat sau probe de administrat, tribunalul a constatat terminată cercetarea
judecătorească şi a acordat părţii cuvântul pe fondul recursului.
Consilier juridic B.A., pentru recurenta – intimată,
având cuvântul a solicitat admiterea recursului şi modificarea sentinţei
recurate, în sensul respingerii plângerii contravenţionale şi menţinerii
procesului-verbal de constatare a contravenţiei ca fiind legal şi temeinic,
precum şi a cuantumului amenzii aplicate.
În susţinerea recursului, a precizat că persoana
găsită la locul de muncă avea contract de muncă încheiat cu S.C. F. SRL, amenda
fiind aplicată unei societăţi care nu putea funcţiona, întrucât nu avea
personal angajat care să deservească aparatele de joc. A precizat că exista o
angajată – Fuiorea Mihaela, care însă nu era la locul de muncă în momentul
efectuării controlului.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de faţă:
Prin sentinţa nr.8180 din data de 17.10.2011
pronunţată de către Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. a fost admisă plângerea
formulată de petenta SC P. SRL - prin administrator P.I. C. în contradictoriu
cu intimata I.T.M., s-a anulat procesul-verbal de contravenţie seria GJ
nr.008099 încheiat la data de 17.05.2011 de către inspectorul de muncă din
cadrul I.T.M..
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a
reţinut că, prin procesul-verbal de contravenţie seria GJ nr.008099 încheiat la
data de 17.05.2011 petenta a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 10000
lei, în temeiul art.276 alin.l lit.e din Legea nr.53/2003, reţinându-se în
sarcina sa că la data de 13.05.2011, cu ocazia controlului efectuat la punctul
de lucru al petentei din Târgu-Jiu, Complex Comercial Piaţa Centrală – Sală de
Jocuri, a fost depistată la muncă numita V. C., care presta activitate în
folosul societăţii petente din data de 10.12.2010, fără a avea întocmit şi
semnat contract individual de muncă. Procesul-verbal de contravenţie a fost
semnat de către administratorul societăţii petente, care a menţionat că
obiecţiunile vor fi formulate în faţa instanţei de judecată.
Potrivit art.276 alin.1 lit.e din Codul muncii cu
modificările ulterioare, la momentul întocmirii procesului-verbal de
contravenţie, constituia contravenţie şi se sancţionează primirea la muncă a
până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit
art.16 alin.1, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană
identificată. Analizând actul de constatare a contravenţiei sub aspectul
legalităţii sale, instanţa de fond a constatat că procesul-verbal a fost
întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la formă si conţinut,
prevăzute de art.16 şi 17 din O.G. nr.2/2001. Sub aspectul temeiniciei,
instanţa de fond a reţinut că prezumţia de adevăr de care se bucură
procesul-verbal a fost înlăturată de contestatoare prin probele administrate în
faţa instanţei iar cele reţinute de agentul constatator nu sunt susţinute de
dovezi din care să rezulte că fapta imputată petentei este reală.
Din înscrisurile depuse la dosar coroborate cu
depoziţiile martorilor audiaţi în cauză, instanţa a constatat că fapta reţinută
în procesul-verbal de contravenţie nu există în materialitatea sa. Astfel,
societatea petentă are amplasate jocurile de noroc de tip slot-machine în barul
aparţinând SC F. SRL, iar numita V. C., persoana despre care s-a susţinut în
procesul-verbal de contravenţie că desfăşura activităţi în beneficiul
societăţii SC P. SRL, este angajata societăţii SC F. SRL, conform contractului
individual de muncă nr.5/29.11.2010 (fila 7-8), pe durată nedeterminată,
începând cu data de 30.11.2010.
Potrivit declaraţiilor concordante ale celor două
persoane audiate ca martori, martora V. C. nu a desfăşurat vreo activitate în
folosul societăţii petente, nu manipula aparatele de joc, nu făcea încasări sau
plăţi pentru aceasta şi nu a fost remunerată în niciun fel de către
administratorul acestei societăţi, singurul serviciu benevol şi gratuit din
partea sa fiind anunţarea angajatei F. M. sau a administratorului P.I dacă se
ivea vreo problemă legată de funcţionarea maşinuţelor în a căror funcţionare nu
se implica în niciun fel.
Instanţa de fond nu a putut da relevanţă probatorie
declaraţiilor luate de inspectorii de muncă în momentul efectuării controlului
la punctul de lucru al petentei, deoarece regimul probelor în procesul civil
este reglementat de Codul de procedură civilă, iar între mijloacele de probă nu
sunt reglementate şi declaraţiile de martori date în faţa altor instituţii sau
autorităţi, în afara declaraţiilor date în faţa instanţei. Prin urmare,
instanţa de fond a reţinut că fapta nu există în materialitatea sa,
contestatoarea făcând dovada contrară celor susţinute împotriva sa prin
procesul-verbal de contravenţie. Pentru aceste motive, în temeiul art. 34 din OG
nr. 2/2001, instanţa a admis plângerea formulată de petent şi a anulat
procesul-verbal contestat.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs intimata
ITM, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
În motivarea cererii de recurs a solicitat admiterea
recursului, casarea sentinţei recurate în sensul respingerii plângerii
contravenţionale si menţinerii procesului verbal de contravenţie GJ nr.
008099/17.05.2011 ca fiind temeinic si legal, precum si a cuantumului amenzii
aplicate.A considerat că situaţia de fapt este cea reţinută de către agentul
constatator în procesul verbal de contravenţie, iar intimata petiţionară nu a
reuşit să facă dovada existentei altei stări de fapt, decât cea reţinută în
procesul verbal contestat. Mai mult, faptul că la data controlului petenta nu
avea întocmit contractul de muncă al persoanei surprinse la lucru fără forme
legale şi nu a făcut acest lucru nici ulterior controlului, o îndreptăţeşte să
considere amenda aplicată ca fiind corectă şi justificată. Controlul efectuat si
declaraţia a fost scrisă la punctul de lucru al petentei. Din declaraţia dată
de aceasta a reieşit foarte clar că presta muncî pentru recurenta din decembrie
2010 (controlul fiind in data de 13.05.2011, precizând că titularul licenţei de
joc este S.C. P. S.R.L şi nu S.C. F. S.R.L. a cărei salariată afirma petenta că
este numita V. C. in conformitate CU HG nr.870/2009 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009
privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc La art.1 alin.10 este
stipulat foarte clar: „Organizarea de jocuri de noroc se poate realiza de către
operatorii economici care îndeplinesc cerinţele prevăzute de Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de
noroc, denumită în continuare ordonanţă de urgenţă, şi de prezenta hotărâre,
numai în baza licenţei de organizare a jocurilor de noroc, document emis de Ministerul
Finanţelor Publice prin
Comisia de autorizare a jocurilor de noroc, denumită în continuare comisie, în
condiţiile prezentei hotărâri, pentru fiecare tip de activitate în parte. În
înţelesul ordonanţei de urgenţă şi al prezentelor norme metodologice, prin
exploatarea în mod direct a activităţilor pentru care operatorii economici
deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc şi una sau mai multe
autorizaţii de exploatare a jocurilor de noroc se înţelege că în derularea
activităţii (operarea mijloacelor de joc, evidenţierea încasărilor şi plăţilor
şi completarea documentelor aferente activităţii curente, precum şi altele
asemenea) se realizează numai de personalul propriu angajat, în condiţiile
legii, al organizatorului de jocuri de noroc. Pentru realizarea activităţilor
conexe organizării jocurilor de noroc, respectiv organizarea activităţii financiar
- contabile, de pază, de transport
valori şi altele asemenea, precum şi pentru obţinerea dreptului de folosinţă a
mijloacelor de joc sau a spaţiului în care se organizează jocuri de noroc,
operatorii economici pot încheia contracte cu persoane fizice sau cu persoane
juridice, în condiţiile legii.
In concluzie, nu este relevant că lucra la o societate,
întrucât beneficia de pe urma exploatării jocurilor de noroc revine S.C. P.
S.R.L. Ca să lucreze în legalitate, petenta trebuia sa încheie contract de munca cu persoana care se ocupa de aparatele
de joc. Numita V. C. presta în mod ilegal munca in folosul S.C. P. S.R.L. Pe
considerentul că F. M. este angajata petentei ( angajata care nu era prezenta
la momentul controlului si care nu îşi desfăşoară activitatea curenta la
respectivul punct de lucru) instanţa a constatat că fapta reţinută în procesul
verbal de contravenţie nu exista în materialitatea sa. A considerat că pentru
activitatea prestată se impunea menţinerea amenzii aplicate, apreciind că
fenomenul de „ muncă la negru" a luat o amploare destul de mare in judeţul
nostru, iar instanţele de judecata ar trebui sa descurajeze aceste practici si
nu sa acorde atâta clemenţă. Tocmai datorită acestui aspect, pentru majoritatea
angajatorilor nu reprezintă o modalitate de corijare ci o încurajare a acestor
practici.
Din actele şi lucrările dosarului, tribunalul, reţine
următoarele considerente:
Prin procesul verbal de constatare a contravenţiei
seria GJ nr.008099 din 15 mai 2011 inspectorul de muncă al recurentei intimate
a constatat, cu ocazia controlului efectuat în data de 13 mai 2011 ora 14,30,
la punctul de lucru al intimatei petente din Tg-Jiu – Complexul comercial din
piaţa centrală, că în sala de jocuri a fost găsită la lucru fără a avea
întocmite forme legale de angajare doamna V. C., care desfăşura activitate în
beneficiul intimatei petente din data de 10 decembrie 2010, fără a avea
întocmit şi semnat contract individual de muncă, constatându-se astfel că
angajatorul a încălcat dispoziţiile art.16 alin.1 din codul muncii, conform
căruia avea obligaţia de a întocmi în formă scrisă contract individual de
muncă, astfel că s-a constatat săvârşirea contravenţiei prevăzute de art.276
alin.1 lit.e din legea nr.53/2003 şi s-a aplicat sancţiunea contravenţională cu
amenda în cuantum de 10.000 lei.
Procesul verbal al contravenţiei a fost semnat de
către reprezentantul intimatei petente, care a menţionat că obiecţiunile le va
formula în faţa instanţei de judecată, iar în plângerea contravenţională a
arătat că în mod greşit s-a reţinut situaţia de fapt menţionată anterior,
întrucât persoana fizică surprinsă la punctul de lucru este angajata SC F. SRL
conform contractului individual de muncă nr.218553 din 2 decembrie 2010 şi în
realitate desfăşura activitate în beneficiul acestei societăţii, întrucât
spaţiul în care se află amenajată sala de jocuri aparţine acesteia, iar
autorizaţie de funcţionare deţine intimata petentă, respectiv decizia nr.710
din 29 aprilie 2010 emisă de MFP.
În urma probatoriului administrat, instanţa de fond a
reţinut că în realitate persoana fizică care desfăşura activitate în beneficiul
intimatei petente era doamna F. M., care are contract individual de muncă
încheiat cu această societate din data de 10 februarie 2010, în calitate de
supraveghetor jocuri, pentru ca din proba testimonială administrată la instanţa
de fond prin audierea celor două doamne să rezulte faptul că, intimata petentă
are un spaţiu închiriat în barul aparţinând SC F. SRL, unde sunt montate cele
cinci maşinuţe pentru desfăşurarea jocurilor de noroc.
Din declaraţia martorei V. C. rezultă că în ziua de 13
mai 2011 inspectorii de muncă au găsit-o în barul respectiv, care este locul
său de muncă având calitatea de barman – ospătar, iar la momentul controlului de
supraveghere a celor cinci maşinuţe se ocupa numita F. M. şi administratorul
societăţii intimate P.I.C., precizând că cele două persoane nu stăteau în
permanenţă lângă maşinuţe şi atunci când era o problemă le solicita prezenţa
prin telefon.
De asemenea, se susţine că la data controlului,
inspectorii de muncă au găsit-o în bar şi au întrebat-o dacă are încheiat
contract de muncă cu societatea intimată, însă la momentul respectiv nu avea un
astfel de contract, ci doar ulterior controlului efectuat a încheiat un astfel
de contract pentru care este remunerată conform contractului de muncă încheiat
ulterior.
În consecinţă, instanţa de fond în urma probatoriului
administrat, în mod corect a interpretat şi a apreciat că situaţia de fapt
consemnată de inspectorii de muncă în procesul verbal contestat a fost
infirmată, în sensul că persoana surprinsă în spaţiul SC F. SRL era angajata
acestei firmei şi nu efectua activitate în beneficiul SC P. SRL, aşa cum
rezultă din copia contractului individual de muncă nr.5 din 29 noiembrie 2010
aflată la dosarul de fond, prin care se atestă faptul că persoana respectivă
avea forme legale încheiate pe o durată nedeterminată, începând cu data de 30
noiembrie 2010 şi ca atare elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute
de art.276 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003 nu există în materialitatea
aspectelor şi împrejurărilor de fapt menţionate de către inspectorul de muncă.
Este adevărat că prin HG nr.870/2009 se aprobă normele
metodologice de aplicare a OUG nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea
jocurilor de noroc care în art.1 alin.10 se defineşte acest domeniu, în sensul
că prin exploatarea în mod direct a activităţilor pentru care operatorii
economici deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc şi una sau mai multe
autorizaţii de exploatare a jocurilor de noroc se înţelege că în derularea
activităţii se realizează prin personalul propriu angajat, astfel că afirmaţia
recurentei în sensul că nu este relevant faptul că persoana fizică surprinsă la
momentul controlului lucra la o altă societate, aceasta fiind obligată să
încheie contract de muncă şi cu firma intimată petentă, nu poate fi reţinută
întrucât aceasta din urmă a făcut dovada faptului că la momentul efectuării
controlului avea personal propriu angajat în persoana doamnei F.M. şi ca atare
nu se justifică încheierea în paralel a unui contract individual de muncă în
persoana doamnei V. C., care aşa cum s-a menţionat anterior avea deja încheiat
un contract de muncă cu cealaltă firmă ce deţinea spaţiul în care se aflau
aparatele de joc, atât în calitate de proprietar, cât şi în calitate de locator
conform contractului de închiriere încheiat cu intimata petentă în calitate de
locatar.
De altfel, recurenta intimată menţionează că angajata
intimatei petente nu era prezentă la momentul controlului la punctul de lucru
al acesteia, astfel că se impunea menţinerea amenzii deşi din descrierea
situaţiei de fapt în procesul verbal de constatare a contravenţiei, la momentul
controlului inspectorul de muncă nu menţionează în ce constă desfăşurarea
activităţii în beneficiul societăţii respective, menţionându-se pur si simplu
că doamna V. C. a fost găsită la lucru fără a avea încheiate forme legale de
angajare, afirmaţie ce a fost răsturnată prin probatoriul administrat de
instanţa de fond.
Recurenta intimată nici la instanţa de recurs nu a
prezentat vreo probă care să confirme situaţia de fapt ce a fost descrisă în
procesul verbal de constatare a contravenţiei atacat, astfel că actul respectiv
nu se mai poate bucura de prezumţia de legalitate şi veridicitate în condiţiile
art.34 din OG nr.2/2001, dat fiind că procesul-verbal de constatare a
contravenţiei deşi conţine constatările personale ale agentului constatator şi
poate face dovada situaţiei de fapt ce a dus la încheierea sa (situaţie
infirmată prin probatoriul administrat de instanţa de fond), în mod analog unui
proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante sau a unui proces verbal
de cercetare la faţa locului, până la proba contrarie.
De altfel, aprecierile menţionate în cererea de recurs
sunt aprecieri care nu sunt întemeiate, atâta timp cât intimata nu a apelat la
instanţa de fond la contraproba cu proba testimonială sau la o altă probă de
aceeaşi forţă probantă, care să poată determina susţinerea situaţiei de fapt
menţionată în procesul verbal de constatare a contravenţiei de către agentul
constatator.
Instanţa de fond a pronunţat o sentinţă temeinică şi
legală, arătând că starea de fapt descrisă de agentul constatator nu corespunde
realităţii nefiind susţinută de nici o altă probă, în condiţiile în care
recurenta intimată la instanţa de fond a avut o atitudine pasivă şi care a fost
interpretată de instanţa de fond în condiţiile art.225 c.pr.civ., cu atât mai
mult cu cât agentul constatator nu a prezentat împrejurări de fapt sau alte
aspecte care să definească expresia folosită de acesta în conţinutul actului
administrativ, şi anume: „a fost găsită la lucru fără a avea întocmite forme
legale de angajare”, şi „desfăşura activitate în beneficiul”, fără a prezenta
în concret în ce constă această constatare, ceea ce se circumscrie nedescrierii
faptei contravenţionale.
Procesul verbal de constatare a contravenţiei
reprezintă atât un act administrativ, cât şi un act procedural prin care se
constată săvârşirea contravenţiei, astfel că atât ad validitatem, cât şi ad
probationem trebuie întocmit în formă scrisă, urmând să respecte elementele
obligatorii prevăzute în art.16-19 din OG nr.2/2001, aşa cum de altfel s-a
reţinut şi în Decizia nr.XXII/2007 a ÎCCJ („În raport cu acest caracter
imperativ-limitativ al cazurilor (art.17 din OG nr.2/2001) în care nulitatea
procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenţiei se ia în
considerare şi din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de
nerespectare a cerinţelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act,
inclusiv cel referitor la consemnarea distinctă a obiecţiunilor
contravenientului la conţinutul lui, nulitatea procesului-verbal de constatare
a contravenţiei să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părţii o
vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.”), lipsa
celorlalte elemente care nu sunt prevăzute în mod expres de lege ca fiind
lovite de nulitate absolută, urmează să fie calificate ca nulităţi relative
cărora le sunt aplicabile dispoziţiile art.105 şi următoarele c.pr.civ. şi
analizate de la caz la caz.
Conform deciziei nr. XXII/2007 a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, nulităţile absolute sunt cele prevăzute în art.17 din OG
nr.2/2001 arătându-se că: „situaţiile în care nerespectarea anumitor cerinţe
atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al
contravenţiei sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul
art.17 din ordonanţă.”, astfel că invocarea altor aspecte privind întocmirea
procesului verbal de constatare a contravenţiei pot fi asimilate unor nulităţi
relative în condiţiile art.105 C.pr. civ., şi ca atare intimatul petent avea
obligaţia să invoce şi să facă dovada unei vătămări ce nu se poate înlătura
decât prin anularea actelor îndeplinite.
Raportat la dispoziţiile art.17 din OG nr.2/2001:
„Lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului
constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei
juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei
comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea
procesului-verbal. Nulitatea se constata şi din oficiu.”; se constată că
inspectorii de muncă nu au descris fapta săvârşită şi nu au prezentat menţiunile
din care să rezulte în ce constă aspectul de a „desfăşura activitate în
beneficiul”, intimatei petente.
Nulitatea absolută este nulitatea care sancţionează
nerespectarea, la încheierea actului juridic, în cazul de faţă procesul verbal
de constatare a contravenţiei, a unei norme care ocroteşte un interes general,
obştesc. În consecinţă dispoziţiile art.16 alin.7 din OG nr.2/2001
reglementează o nulitate absolută expresă, care nu permite, aşa cum s-a
menţionat anterior, aplicarea acesteia prin analogie la alte situaţii de fapt
asemănătoare, dar care nu au fost prevăzute în mod expres de legiuitor.
În raport de toate aceste considerente şi având în
vedere dispoziţiile art. 304 şi urm. C.pr.civ.;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de către
recurenta - intimat ITM împotriva sentinţei nr.8180 din data de 17.10.2011
pronunţată de către Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr., în contradictoriu cu
intimata SC P. SRL.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică din 01 Februarie 2012 la Tribunalul Gorj.
SURSA:
http://legeaz.net/spete-dreptul-muncii/anulare-proces-verbal-amenzi-116-2012
