Se afișează postările cu eticheta inspectie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta inspectie. Afișați toate postările

luni, 20 ianuarie 2014

Amenzi de sute de miliarde contestate in instanta



» Firmele sanctionate de diverse institutii ale statului "uita" sa plateasca in termenul legal sau contesta in instanta decizia autoritatilor.

» 98% din agentii depistati ca nu opereaza in casele de marcat risca amenzi de peste 100 de milioane sau chiar suspendarea activitatii, motiv pentru care apeleaza la instante.


Activitatea firmelor din judetul Constanta este frecvent controlata de reprezentantii diverselor institutii regionale, scopul acestora fiind de a verifica daca acesti agenti economici respecta legea. In functie de domeniul de activitate al societatii, de natura sesizarii primite sau de obiectul verificarii, aceste controale pot fi efectuate de inspectori de la ITM (Inspectoratul Teritorial de Munca), OPC (Oficiul de Protectie a Consumatorului), Garda Financiara, ASP (Autoritatea de Sanatate Publica) sau DSV (Directia Sanitar-Veterinara). Dintre zecile de mii de firme, cel putin 30% au fost in ultimii ani depistate cu diverse nereguli, sanctionate cu amenzi sau chiar cu suspendarea activitatii. Sanctiunile prevazute de lege sunt, in cazurile grave, extrem de mari, ajungand chiar la sute de milioane sau miliarde de lei. Se dispune aplicarea amenzilor, insa problema este ca multi dintre agentii vinovati nu platesc, ei preferand fie sa ignore sanctiunea si sa amane la nesfarsit plata, fie sa conteste in instanta masura luata de autoritati.

Sanctiuni cu duiumul doar pe hartie
Reprezentantii institutiilor abilitate sa controleze activitatea firmelor au recunoscut faptul ca aplicarea amenzilor nu este intotdeauna urmata de plata acestora. "O mare problema intampinam in cazul agentilor depistati ca nu opereaza in casele de marcat. Sanctiunea prevazuta de lege este amenda intre 80 si 140 de milioane sau chiar suspendarea activitatii. Firmele vinovate refuza insa sa plateasca si aproximativ 98% dintre ele contesta in instanta de judecata sanctiunile dictate de noi", a declarat Cristian Radu, directorul Garzii Financiare Constanta. Restul societatilor amendate de Garda, pentru alte ilegalitati decat cele privind casele de marcat, contesta de asemenea sanctiunile, dar intr-un procent mult mai mic, de "numai" 20%. Potrivit celor de la Garda Financiara, daca nu exista contestatie la amenda, dar aceasta nu este achitata, se trece la executare silita. Dupa expirarea termenului legal de 15 zile, dosarul ajunge la Administratia Financiara, unde este alcatuit cazierul fiscal al societatii vinovate, iar aceasta trece la recuperarea debitului creat. Inspectorii au foarte mult de lucru in aceasta perioada, echipele institutiei lucrand si cate 20 de ore pe zi. Litoralul este invadat de firme din intreaga tara, astfel ca multe  dintre amenzi se dau unor societati "straine" de Constanta. In cazul acestora, recuperarea debitului provenit din amenda se face cu ajutorul administratiilor financiare din zona in care firma vinovata isi are sediul.

Codul Muncii, ignorat de societati
Aceeasi procedura este urmata si de cei de la ITM Constanta, care le aplica amenzi agentilor ce nu respecta prevederile Codului Muncii. Inspectorii ITM aplica sanctiuni pentru activitate derulata fara autorizatie, pentru munca la negru sau nereguli legate de contractele individuale si colective de munca etc. Sanctiuni usturatoare se dau in cazul muncii la negru, un fenomen care in judetul nostru este la un pas de a scapa de sub control, cu precadere in sezonul estival. 

Legea spune ca amenda pentru munca la negru este de 1500 RON pentru fiecare persoana depistata ca lucreaza fara contract legal. Sanctiunea poate fi de numai 750 RON daca se achita in termen de 48 de ore de la incheierea procesului-verbal de constatare. Cuantumul total al "pedepsei" primite de o societate poate fi de zeci sau sute de milioane, pentru ca multe firme folosesc zeci de persoane fara contract legal. Multi dintre agentii sanctionati pe hartie prefera sa plateasca abia peste un an, cand amenda vine sub forma unei majorari de impozit de la Administratia Financiara. Administratorii nu se tem de "pedeapsa", cateva milioane primite doar pe hartie nefiind de natura sa ii sperie. Fie ca amana plata, fie ca fac contestatie in instanta, administratorii firmelor vinovate profita astfel de lacunele sistemului, care amendeaza usor dar obtine greu banii din aceste sanctiuni. 

» Rau-platnici
"Institutia noastra se confrunta periodic cu astfel de situatii in care agentii economici refuza sa plateasca amenzile primite. Potrivit legii, platesc doar jumatate din sanctiune in termen de 48 de ore de la constatarea neregulilor sau au termen de 15 zile pentru achitarea amenzii integrale prevazute in procesul-verbal. Multi agenti nu platesc insa nici in 48 de ore, nici in 15 si nici nu fac contestatie, pentru ca articolele de lege nu lasa loc de interpretare. Astfel, se trece la executarea silita, noi trimitem dosarele la Administratia Financiara si aceasta continua «urmarirea» rau-platnicului." -Florentina Visan, purtator de cuvant ITM

sursa:
http://m.romanialibera.ro/actualitate/locale/amenzi-de-sute-de-miliarde-contestate-in-instanta-102043.html

ITM-ul amendează, judecătorii „avertizează”


Amenzile aplicate de inspectorii de muncă societăţilor care încalcă legislaţia din domeniul muncii sunt, în mare parte, contestate de angajatori, iar instanţa de judecată le transformă în avertismente. Aceasta este o problemă cu care se confruntă aproape toate instituţiile de control. Potrivit datelor deţinute de Inspectoratul Teritorial de Muncă, în ultimul an, cam o treime din amenzile aplicate au ajuns să fie contestate în instanţă. S-au înregistrat 216 contestaţii împotriva proceselor verbale de constatare a contravenţiilor, încheiate de către inspectorii de muncă din cadrul serviciilor Sănătate şi Securitate în Muncă şi Control Relaţii de Muncă. 

Dintre acestea, 40 de amenzi au fost transformate de către instanţele de judecată în avertismente. Şi asta chiar dacă inspectorii de muncă îi sancţionează pe angajatorii care nu respectă legislaţia, de cele mai multe ori, cu amenzile minime. 

"De regulă, angajatorii care contestă amenzile date de inspectori sunt la prima abatere. La o a doua abatere nu mai recurg la contestaţie pentru că nu au şanse să aibă câştig de cauză. Instanţa de judecată ia în consideraţie, de cele mai multe ori, că angajatorii sunt la o primă abatere şi, dacă reprezentanţii societăţilor respective fac dovada că au remediat deficienţele, li se transformă amenzile în avertismente", spune Silvia Pasat, inspectorul şef al ITM Botoşani. 

O situaţie asemănătoare se înregistrează şi în cazul sancţiunilor date de reprezentanţii Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor şi de comisarii de mediu. 
(Doina Marcu)

sursa;

JURISPRUDENTA - ANULARE PROCES VERBAL AMENDA


R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizia Nr. 116/2012
Şedinţa publică de la 01 Februarie 2012
Completul compus din:

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de către recurenta - intimat ITM împotriva sentinţei nr.8180 din data de 17.10.2011 pronunţată de către Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr., în contradictoriu cu intimata SC P. SRL.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile, recurenta – intimată fiind reprezentată de consilier juridic B.A..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, tribunalul, din oficiu, verificându-şi competenţa, în temeiul art.1591 alin.4 astfel cum a fost modificat prin legea nr.202/2010 stabileşte că este competent material, general şi teritorial să judece pricina.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, tribunalul a constatat terminată cercetarea judecătorească şi a acordat părţii cuvântul pe fondul recursului.
Consilier juridic B.A., pentru recurenta – intimată, având cuvântul a solicitat admiterea recursului şi modificarea sentinţei recurate, în sensul respingerii plângerii contravenţionale şi menţinerii procesului-verbal de constatare a contravenţiei ca fiind legal şi temeinic, precum şi a cuantumului amenzii aplicate.
În susţinerea recursului, a precizat că persoana găsită la locul de muncă avea contract de muncă încheiat cu S.C. F. SRL, amenda fiind aplicată unei societăţi care nu putea funcţiona, întrucât nu avea personal angajat care să deservească aparatele de joc. A precizat că exista o angajată – Fuiorea Mihaela, care însă nu era la locul de muncă în momentul efectuării controlului.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de faţă:
Prin sentinţa nr.8180 din data de 17.10.2011 pronunţată de către Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. a fost admisă plângerea formulată de petenta SC P. SRL - prin administrator P.I. C. în contradictoriu cu intimata I.T.M., s-a anulat procesul-verbal de contravenţie seria GJ nr.008099 încheiat la data de 17.05.2011 de către inspectorul de muncă din cadrul I.T.M..
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că, prin procesul-verbal de contravenţie seria GJ nr.008099 încheiat la data de 17.05.2011 petenta a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 10000 lei, în temeiul art.276 alin.l lit.e din Legea nr.53/2003, reţinându-se în sarcina sa că la data de 13.05.2011, cu ocazia controlului efectuat la punctul de lucru al petentei din Târgu-Jiu, Complex Comercial Piaţa Centrală – Sală de Jocuri, a fost depistată la muncă numita V. C., care presta activitate în folosul societăţii petente din data de 10.12.2010, fără a avea întocmit şi semnat contract individual de muncă. Procesul-verbal de contravenţie a fost semnat de către administratorul societăţii petente, care a menţionat că obiecţiunile vor fi formulate în faţa instanţei de judecată.
Potrivit art.276 alin.1 lit.e din Codul muncii cu modificările ulterioare, la momentul întocmirii procesului-verbal de contravenţie, constituia contravenţie şi se sancţionează primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art.16 alin.1, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată. Analizând actul de constatare a contravenţiei sub aspectul legalităţii sale, instanţa de fond a constatat că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la formă si conţinut, prevăzute de art.16 şi 17 din O.G. nr.2/2001. Sub aspectul temeiniciei, instanţa de fond a reţinut că prezumţia de adevăr de care se bucură procesul-verbal a fost înlăturată de contestatoare prin probele administrate în faţa instanţei iar cele reţinute de agentul constatator nu sunt susţinute de dovezi din care să rezulte că fapta imputată petentei este reală.
Din înscrisurile depuse la dosar coroborate cu depoziţiile martorilor audiaţi în cauză, instanţa a constatat că fapta reţinută în procesul-verbal de contravenţie nu există în materialitatea sa. Astfel, societatea petentă are amplasate jocurile de noroc de tip slot-machine în barul aparţinând SC F. SRL, iar numita V. C., persoana despre care s-a susţinut în procesul-verbal de contravenţie că desfăşura activităţi în beneficiul societăţii SC P. SRL, este angajata societăţii SC F. SRL, conform contractului individual de muncă nr.5/29.11.2010 (fila 7-8), pe durată nedeterminată, începând cu data de 30.11.2010.
Potrivit declaraţiilor concordante ale celor două persoane audiate ca martori, martora V. C. nu a desfăşurat vreo activitate în folosul societăţii petente, nu manipula aparatele de joc, nu făcea încasări sau plăţi pentru aceasta şi nu a fost remunerată în niciun fel de către administratorul acestei societăţi, singurul serviciu benevol şi gratuit din partea sa fiind anunţarea angajatei F. M. sau a administratorului P.I dacă se ivea vreo problemă legată de funcţionarea maşinuţelor în a căror funcţionare nu se implica în niciun fel.
Instanţa de fond nu a putut da relevanţă probatorie declaraţiilor luate de inspectorii de muncă în momentul efectuării controlului la punctul de lucru al petentei, deoarece regimul probelor în procesul civil este reglementat de Codul de procedură civilă, iar între mijloacele de probă nu sunt reglementate şi declaraţiile de martori date în faţa altor instituţii sau autorităţi, în afara declaraţiilor date în faţa instanţei. Prin urmare, instanţa de fond a reţinut că fapta nu există în materialitatea sa, contestatoarea făcând dovada contrară celor susţinute împotriva sa prin procesul-verbal de contravenţie. Pentru aceste motive, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanţa a admis plângerea formulată de petent şi a anulat procesul-verbal contestat.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs intimata ITM, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
În motivarea cererii de recurs a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate în sensul respingerii plângerii contravenţionale si menţinerii procesului verbal de contravenţie GJ nr. 008099/17.05.2011 ca fiind temeinic si legal, precum si a cuantumului amenzii aplicate.A considerat că situaţia de fapt este cea reţinută de către agentul constatator în procesul verbal de contravenţie, iar intimata petiţionară nu a reuşit să facă dovada existentei altei stări de fapt, decât cea reţinută în procesul verbal contestat. Mai mult, faptul că la data controlului petenta nu avea întocmit contractul de muncă al persoanei surprinse la lucru fără forme legale şi nu a făcut acest lucru nici ulterior controlului, o îndreptăţeşte să considere amenda aplicată ca fiind corectă şi justificată. Controlul efectuat si declaraţia a fost scrisă la punctul de lucru al petentei. Din declaraţia dată de aceasta a reieşit foarte clar că presta muncî pentru recurenta din decembrie 2010 (controlul fiind in data de 13.05.2011, precizând că titularul licenţei de joc este S.C. P. S.R.L şi nu S.C. F. S.R.L. a cărei salariată afirma petenta că este numita V. C. in conformitate CU HG nr.870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc La art.1 alin.10 este stipulat foarte clar: „Organizarea de jocuri de noroc se poate realiza de către operatorii economici care îndeplinesc cerinţele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, denumită în continuare ordonanţă de urgenţă, şi de prezenta hotărâre, numai în baza licenţei de organizare a jocurilor de noroc, document emis de Ministerul Finanţelor Publice prin Comisia de autorizare a jocurilor de noroc, denumită în continuare comisie, în condiţiile prezentei hotărâri, pentru fiecare tip de activitate în parte. În înţelesul ordonanţei de urgenţă şi al prezentelor norme metodologice, prin exploatarea în mod direct a activităţilor pentru care operatorii economici deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc şi una sau mai multe autorizaţii de exploatare a jocurilor de noroc se înţelege că în derularea activităţii (operarea mijloacelor de joc, evidenţierea încasărilor şi plăţilor şi completarea documentelor aferente activităţii curente, precum şi altele asemenea) se realizează numai de personalul propriu angajat, în condiţiile legii, al organizatorului de jocuri de noroc. Pentru realizarea activităţilor conexe organizării jocurilor de noroc, respectiv organizarea activităţii financiar - contabile, de pază, de transport valori şi altele asemenea, precum şi pentru obţinerea dreptului de folosinţă a mijloacelor de joc sau a spaţiului în care se organizează jocuri de noroc, operatorii economici pot încheia contracte cu persoane fizice sau cu persoane juridice, în condiţiile legii.
In concluzie, nu este relevant că lucra la o societate, întrucât beneficia de pe urma exploatării jocurilor de noroc revine S.C. P. S.R.L. Ca să lucreze în legalitate, petenta trebuia sa încheie contract de munca cu persoana care se ocupa de aparatele de joc. Numita V. C. presta în mod ilegal munca in folosul S.C. P. S.R.L. Pe considerentul că F. M. este angajata petentei ( angajata care nu era prezenta la momentul controlului si care nu îşi desfăşoară activitatea curenta la respectivul punct de lucru) instanţa a constatat că fapta reţinută în procesul verbal de contravenţie nu exista în materialitatea sa. A considerat că pentru activitatea prestată se impunea menţinerea amenzii aplicate, apreciind că fenomenul de „ muncă la negru" a luat o amploare destul de mare in judeţul nostru, iar instanţele de judecata ar trebui sa descurajeze aceste practici si nu sa acorde atâta clemenţă. Tocmai datorită acestui aspect, pentru majoritatea angajatorilor nu reprezintă o modalitate de corijare ci o încurajare a acestor practici.
Din actele şi lucrările dosarului, tribunalul, reţine următoarele considerente:
Prin procesul verbal de constatare a contravenţiei seria GJ nr.008099 din 15 mai 2011 inspectorul de muncă al recurentei intimate a constatat, cu ocazia controlului efectuat în data de 13 mai 2011 ora 14,30, la punctul de lucru al intimatei petente din Tg-Jiu – Complexul comercial din piaţa centrală, că în sala de jocuri a fost găsită la lucru fără a avea întocmite forme legale de angajare doamna V. C., care desfăşura activitate în beneficiul intimatei petente din data de 10 decembrie 2010, fără a avea întocmit şi semnat contract individual de muncă, constatându-se astfel că angajatorul a încălcat dispoziţiile art.16 alin.1 din codul muncii, conform căruia avea obligaţia de a întocmi în formă scrisă contract individual de muncă, astfel că s-a constatat săvârşirea contravenţiei prevăzute de art.276 alin.1 lit.e din legea nr.53/2003 şi s-a aplicat sancţiunea contravenţională cu amenda în cuantum de 10.000 lei.
Procesul verbal al contravenţiei a fost semnat de către reprezentantul intimatei petente, care a menţionat că obiecţiunile le va formula în faţa instanţei de judecată, iar în plângerea contravenţională a arătat că în mod greşit s-a reţinut situaţia de fapt menţionată anterior, întrucât persoana fizică surprinsă la punctul de lucru este angajata SC F. SRL conform contractului individual de muncă nr.218553 din 2 decembrie 2010 şi în realitate desfăşura activitate în beneficiul acestei societăţii, întrucât spaţiul în care se află amenajată sala de jocuri aparţine acesteia, iar autorizaţie de funcţionare deţine intimata petentă, respectiv decizia nr.710 din 29 aprilie 2010 emisă de MFP.
În urma probatoriului administrat, instanţa de fond a reţinut că în realitate persoana fizică care desfăşura activitate în beneficiul intimatei petente era doamna F. M., care are contract individual de muncă încheiat cu această societate din data de 10 februarie 2010, în calitate de supraveghetor jocuri, pentru ca din proba testimonială administrată la instanţa de fond prin audierea celor două doamne să rezulte faptul că, intimata petentă are un spaţiu închiriat în barul aparţinând SC F. SRL, unde sunt montate cele cinci maşinuţe pentru desfăşurarea jocurilor de noroc.
Din declaraţia martorei V. C. rezultă că în ziua de 13 mai 2011 inspectorii de muncă au găsit-o în barul respectiv, care este locul său de muncă având calitatea de barman – ospătar, iar la momentul controlului de supraveghere a celor cinci maşinuţe se ocupa numita F. M. şi administratorul societăţii intimate P.I.C., precizând că cele două persoane nu stăteau în permanenţă lângă maşinuţe şi atunci când era o problemă le solicita prezenţa prin telefon.
De asemenea, se susţine că la data controlului, inspectorii de muncă au găsit-o în bar şi au întrebat-o dacă are încheiat contract de muncă cu societatea intimată, însă la momentul respectiv nu avea un astfel de contract, ci doar ulterior controlului efectuat a încheiat un astfel de contract pentru care este remunerată conform contractului de muncă încheiat ulterior.
În consecinţă, instanţa de fond în urma probatoriului administrat, în mod corect a interpretat şi a apreciat că situaţia de fapt consemnată de inspectorii de muncă în procesul verbal contestat a fost infirmată, în sensul că persoana surprinsă în spaţiul SC F. SRL era angajata acestei firmei şi nu efectua activitate în beneficiul SC P. SRL, aşa cum rezultă din copia contractului individual de muncă nr.5 din 29 noiembrie 2010 aflată la dosarul de fond, prin care se atestă faptul că persoana respectivă avea forme legale încheiate pe o durată nedeterminată, începând cu data de 30 noiembrie 2010 şi ca atare elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de art.276 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003 nu există în materialitatea aspectelor şi împrejurărilor de fapt menţionate de către inspectorul de muncă.
Este adevărat că prin HG nr.870/2009 se aprobă normele metodologice de aplicare a OUG nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc care în art.1 alin.10 se defineşte acest domeniu, în sensul că prin exploatarea în mod direct a activităţilor pentru care operatorii economici deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc şi una sau mai multe autorizaţii de exploatare a jocurilor de noroc se înţelege că în derularea activităţii se realizează prin personalul propriu angajat, astfel că afirmaţia recurentei în sensul că nu este relevant faptul că persoana fizică surprinsă la momentul controlului lucra la o altă societate, aceasta fiind obligată să încheie contract de muncă şi cu firma intimată petentă, nu poate fi reţinută întrucât aceasta din urmă a făcut dovada faptului că la momentul efectuării controlului avea personal propriu angajat în persoana doamnei F.M. şi ca atare nu se justifică încheierea în paralel a unui contract individual de muncă în persoana doamnei V. C., care aşa cum s-a menţionat anterior avea deja încheiat un contract de muncă cu cealaltă firmă ce deţinea spaţiul în care se aflau aparatele de joc, atât în calitate de proprietar, cât şi în calitate de locator conform contractului de închiriere încheiat cu intimata petentă în calitate de locatar.
De altfel, recurenta intimată menţionează că angajata intimatei petente nu era prezentă la momentul controlului la punctul de lucru al acesteia, astfel că se impunea menţinerea amenzii deşi din descrierea situaţiei de fapt în procesul verbal de constatare a contravenţiei, la momentul controlului inspectorul de muncă nu menţionează în ce constă desfăşurarea activităţii în beneficiul societăţii respective, menţionându-se pur si simplu că doamna V. C. a fost găsită la lucru fără a avea încheiate forme legale de angajare, afirmaţie ce a fost răsturnată prin probatoriul administrat de instanţa de fond.
Recurenta intimată nici la instanţa de recurs nu a prezentat vreo probă care să confirme situaţia de fapt ce a fost descrisă în procesul verbal de constatare a contravenţiei atacat, astfel că actul respectiv nu se mai poate bucura de prezumţia de legalitate şi veridicitate în condiţiile art.34 din OG nr.2/2001, dat fiind că procesul-verbal de constatare a contravenţiei deşi conţine constatările personale ale agentului constatator şi poate face dovada situaţiei de fapt ce a dus la încheierea sa (situaţie infirmată prin probatoriul administrat de instanţa de fond), în mod analog unui proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante sau a unui proces verbal de cercetare la faţa locului, până la proba contrarie.
De altfel, aprecierile menţionate în cererea de recurs sunt aprecieri care nu sunt întemeiate, atâta timp cât intimata nu a apelat la instanţa de fond la contraproba cu proba testimonială sau la o altă probă de aceeaşi forţă probantă, care să poată determina susţinerea situaţiei de fapt menţionată în procesul verbal de constatare a contravenţiei de către agentul constatator.
Instanţa de fond a pronunţat o sentinţă temeinică şi legală, arătând că starea de fapt descrisă de agentul constatator nu corespunde realităţii nefiind susţinută de nici o altă probă, în condiţiile în care recurenta intimată la instanţa de fond a avut o atitudine pasivă şi care a fost interpretată de instanţa de fond în condiţiile art.225 c.pr.civ., cu atât mai mult cu cât agentul constatator nu a prezentat împrejurări de fapt sau alte aspecte care să definească expresia folosită de acesta în conţinutul actului administrativ, şi anume: „a fost găsită la lucru fără a avea întocmite forme legale de angajare”, şi „desfăşura activitate în beneficiul”, fără a prezenta în concret în ce constă această constatare, ceea ce se circumscrie nedescrierii faptei contravenţionale.
Procesul verbal de constatare a contravenţiei reprezintă atât un act administrativ, cât şi un act procedural prin care se constată săvârşirea contravenţiei, astfel că atât ad validitatem, cât şi ad probationem trebuie întocmit în formă scrisă, urmând să respecte elementele obligatorii prevăzute în art.16-19 din OG nr.2/2001, aşa cum de altfel s-a reţinut şi în Decizia nr.XXII/2007 a ÎCCJ („În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor (art.17 din OG nr.2/2001) în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenţiei se ia în considerare şi din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerinţelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, inclusiv cel referitor la consemnarea distinctă a obiecţiunilor contravenientului la conţinutul lui, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenţiei să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.”), lipsa celorlalte elemente care nu sunt prevăzute în mod expres de lege ca fiind lovite de nulitate absolută, urmează să fie calificate ca nulităţi relative cărora le sunt aplicabile dispoziţiile art.105 şi următoarele c.pr.civ. şi analizate de la caz la caz.
Conform deciziei nr. XXII/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nulităţile absolute sunt cele prevăzute în art.17 din OG nr.2/2001 arătându-se că: „situaţiile în care nerespectarea anumitor cerinţe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenţiei sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art.17 din ordonanţă.”, astfel că invocarea altor aspecte privind întocmirea procesului verbal de constatare a contravenţiei pot fi asimilate unor nulităţi relative în condiţiile art.105 C.pr. civ., şi ca atare intimatul petent avea obligaţia să invoce şi să facă dovada unei vătămări ce nu se poate înlătura decât prin anularea actelor îndeplinite.
Raportat la dispoziţiile art.17 din OG nr.2/2001: „Lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata şi din oficiu.”; se constată că inspectorii de muncă nu au descris fapta săvârşită şi nu au prezentat menţiunile din care să rezulte în ce constă aspectul de a „desfăşura activitate în beneficiul”, intimatei petente.
Nulitatea absolută este nulitatea care sancţionează nerespectarea, la încheierea actului juridic, în cazul de faţă procesul verbal de constatare a contravenţiei, a unei norme care ocroteşte un interes general, obştesc. În consecinţă dispoziţiile art.16 alin.7 din OG nr.2/2001 reglementează o nulitate absolută expresă, care nu permite, aşa cum s-a menţionat anterior, aplicarea acesteia prin analogie la alte situaţii de fapt asemănătoare, dar care nu au fost prevăzute în mod expres de legiuitor.
În raport de toate aceste considerente şi având în vedere dispoziţiile art. 304 şi urm. C.pr.civ.;

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de către recurenta - intimat ITM împotriva sentinţei nr.8180 din data de 17.10.2011 pronunţată de către Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr., în contradictoriu cu intimata SC P. SRL.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică din 01 Februarie 2012 la Tribunalul Gorj.

SURSA:
http://legeaz.net/spete-dreptul-muncii/anulare-proces-verbal-amenzi-116-2012

Atentie: daca ati primit amenda de la ITM aveti doar 15 zile la dispozitie pentru a contesta


de Oana Lucian ,

Peste tot sa intampla sa vina un control ITM si angajatorul sa nu aiba reprezentantul disponibil, in acel moment, in sediu. De cele mai multe ori, inspectorii, pe baza declaratiilor luate de la angajati, constata nereguli precum contracte neincheiate sau contracte incheiate cu date diferite fata de cele declarate de angajati. Evident, pentru fiecare situatie apare amenda si, de cele mai multe ori procesul verbal vine prin posta.
Ce puteti face in acest caz?
Conform legii, Controlul efectuat de inspectorii de munca se poate finaliza atat prin incheierea unui proces-verbal de control, cat si a unui proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, daca au fost identificate fapte care genereaza raspunderea contraventionala a angajatorului.
In acest din urma caz, aveti posibilitatea contestarii procesului verbal incheiat de inspectorul de munca, pentru vicii de fond sau de forma, atat privind constatarile facute, sanctiunile dispuse sau masurile obligatorii de remediere a deficientelor constatate.
In acest sens, art. 31 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor stabileste ca impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia.
Conform alin. (3) al aceluiasi articol plangerea suspenda executarea. In consecinta, executarea masurilor dispuse prin procesul verbal impotriva caruia se formuleaza plangere se suspenda pana la solutionarea litigiului.
In situatia in care nu contestati procesul verbal, aveti obligatia sa indepliniti masurile dispuse de inspectorul de munca la termenele aratate in procesul-verbal si sa transmiteti dovezi in acest sens.
In caz contrar, riscati sa fiti sanctionat cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei pentru refuzul de de a aduce la indeplinire masurile obligatorii dispuse de inspectorul de munca, la termenele stabilite de acesta.

duminică, 19 ianuarie 2014

Amenda de la ITM? Iata cum o contesti

Persoana care se considera vatamata printr-un act administrativ individual emis de catre  inspectoratul teritorial de munca, trebuie sa se adreseze mai intai cu o plangere prealabila autoritatii emitente sau dupa caz, Inspectiei muncii, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului atacat. (exemplu: termenul de 30 de zile va curge de la data comunicarii procesului verbal de control, in cazul in care actul administrativ atacat este reprezentat de masurile obligatorii dispuse de inspectorul de munca in baza Legii nr. 108/1999).

Obiectul acestei plangeri prealabile va consta in solicitarea de revocare totala sau partiala a actului administrativ atacat de catre autoritatea emitenta. in cazul unor motive temeinice, plangerea prealabila se poate introduce de catre persoana vatamata si dupa expirarea termenului de 30 de zile, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului administrativ.

Daca Inspectia Muncii, in urma analizei plangerii prealabile, comunica petentului mentinerea sanctiunii administrative dispuse sau dupa caz, nu raspunde petentului in termen de 30 de zile de la inregistrarea plangerii prealabile, acesta se va putea adresa instantei de contencios administrativ.

Termenul in care se poate introduce actiunea la instanta de contencios administrativ este de 6 luni de la data comunicarii raspunsului la plangerea prealabila, respectiv de la data expirarii termenului de solutionare a plangerii prealabile. Pentru motive temeinice, actiunea se poate introduce cel mai tarziu in termen de 1 an de la data comunicarii actului administrativ.

Obiectul actiunii judiciare il constituie solicitarea petentului privind anularea in tot sau in parte a actului administrativ atacat, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune
morale.

Important! Reclamantul trebuie sa anexeze la 
actiune, copia actului administrativ pe care il ataca sau, dupa caz, raspunsul Inspectiei Muncii prin care i se comunica refuzul rezolvarii cererii sale. in situatia in care reclamantul nu a primit niciun raspuns la cererea sa, trebuie sa depuna la dosar copia cererii nesolutionate, certificata prin numarul si data inregistrarii la inspectoratul de munca.

sursa:

MUNCA LA NEGRU


Ce inseamna "munca la negru"?

Dezavantaje pentru salariat

Dezavantaje pentru angajator

Cine castiga de pe urma muncii la negru?

Cine pierde?

Ce e de facut? Formular de sesizare/petitie

Modalitati de transmitere a sesizarii/petitiei catre Inspectoratul Teritorial de Munca

Termene de solutionare a sesizarii/petitiei

Sanctiuni aplicabile angajatorului

Raspunderea penala a angajatorului






Ce inseamna "munca la negru"? 

Prestarea muncii fara intocmirea formelor legale, respectiv fara intocmirea contractului individual de munca, precum si neremunerarea pe baza unui stat de plata, constituie "munca la negru" si prezinta multe dezavantaje pentru angajati ; Fiecare salariat trebuie sa stie ca pentru a fi angajat legal va semna un contract individual de munca si va semna lunar un stat de plata.

Dezavantaje pentru salariat

Angajatorii platesc salarii mici, de multe ori sub nivelul minim pe economie si sub nivelul cuvenit pentru vechimea, pregatirea si timpul lucrat de cel in cauza; Angajatii nu beneficiaza de urmatoarele drepturi; Vechime in munca si in specialitate; Pensie de boala si de limita de varsta, ajutoare de boala, de deces, indemnizatie de boala; Indemnizatie de somaj, asigurare de sanatate etc.; Persoanele care presteaza "munca la negru"; Nu primesc salariul regulat, la date fixe; Nu primesc sporuri cuvenite vechimii, de toxicitate, de conditii de munca grele si periculoase; Nu au un program de lucru normal; Nu primesc indemnizatii de somaj si plati compensatorii in caz de concedieri; Nu beneficiaza de spitalizare gratuita; Nu primesc medicamente compensate; Nu primesc nici concediu de odihna si nici concediu pentru ingrijirea copilului pana la varsta de 2 ani; Nu are acces pe piata creditelor bancare; Nu poate primi tichete de masa. 

Dezavantaje pentru angajator 

Nu poate avea un control legal asupra salariatului sau; Nu beneficiaza de subventii din partea statului pentru angajarea anumitor categorii de persoane; Persoanele angajate fara forme legale, pot produce pagube la locul de munca fara a putea fi trasi la raspundere civil sau penal; Inasprirea sanctiunilor contraventionale precum si raspunderea penala;

Cine castiga de pe urma muncii la negru? 

Angajatorul - acesta plateste astfel salarii mai mici, de multe ori sub nivelul minim pe economie.

Cine pierde? 

In primul rand angajatul si apoi statul. Persoanele aflate in aceasta situatie au numai de pierdut, fiindu-le afectate pensia, siguranta materiala a familiei si nu in ultimul rand sanatatea.

Ce e de facut ? Formular de sesizare/petitie 

Intocmiti o sesizare/petitie adresata Inspectoratului Teritorial de Munca , care sa contina descrierea situatiei celui in cauza sau chiar a altora. Mentionam ca salariatii Inspectoratului Teritorial de Munca sunt obligati prin lege sa pastreze secreta identitatea celor care sesizeaza.

Modalitati de transmitere a sesizarii/petitiei catre Inspectoratul Teritorial de Munca 

- Prin e-mail 
- Prin fax la secretariatul institutiei 
- Prin prezentarea la registratura inspectoratului
- Prin posta 

Termene de solutionare a sesizarii/petitiei 

Conform O.G. nr. 27/2002 modificata, autoritatile si institutiile publice sesizate au obligatia sa comunice petitionarului, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii petitiei, raspunsul, indiferent daca solutia este favorabila sau nefavorabila.
In situatia in care aspectele sesizate prin petitie necesita o cercetare mai amanuntita, conducatorul autoritatii sau institutiei publice poate prelungi termenul initial de 30 zile cu cel mult 15 zile. 
Mentionam ca in perioada termenelor legale veti primi un raspuns oficial din partea Inspectoratului Teritorial de Munca asupra celor sesizate de dv. 

Sanctiuni aplicabile angajatorului 

Conform Codului Muncii, art.260, alin.1), lit e), primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca, se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata. 

Raspunderea penala a angajatorului 

Conform Codului Muncii, art.264, alin.3) constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la unu la 2 ani sau cu amenda penala primirea la munca a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetatenia acestora, fara incheierea unui contract individual de munca 

sursa:

SALARIUL DE BAZA MINIM BRUT PE TARA GARANTAT IN PLATA

HOTARARE nr. 871 din 14 noiembrie 2013 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata



    In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    
ART. 1
    (1) Incepand cu data de 1 ianuarie 2014, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 850 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore in medie pe luna in anul 2014, reprezentand 5,059 lei/ora.
    (2) Icepand cu data de 1 iulie 2014, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore in medie pe luna in anul 2014, reprezentand 5,357 lei/ora.
    
ART. 2
    Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de baza, potrivit incadrarii, nu poate fi inferior nivelului salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, prevazut la art. 1.
   
 ART. 3
    (1) Stabilirea, pentru personalul incadrat prin incheierea unui contract individual de munca, de salarii de baza sub nivelul celui prevazut la art. 1 si 2 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei.
    (2) Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii prevazute la alin. (1) se fac de catre personalul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice prin inspectoratele teritoriale de munca judetene si al municipiului Bucuresti, imputernicit, dupa caz, prin ordin al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice.
    (3) Prevederile alin. (1) si (2) se completeaza cu dispozitiile privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin , cu modificarile si completarile ulterioare.
    
ART. 4
    La data prevazuta la pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 52 din 23 ianuarie 2013, se abroga.




 HOTARARE nr. 23 din 22 ianuarie 2013 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata


In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile ulterioare,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ART. 1
(1) Incepand cu data de 1 februarie 2013, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore in medie pe luna in anul 2013, reprezentand 4,44 lei/ora.
(2) Incepand cu data de 1 iulie 2013, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore in medie pe luna in anul 2013, reprezentand 4,74 lei/ora.


ART. 2
Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de baza, potrivit incadrarii, nu poate fi inferior nivelului salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata prevazut la art. 1.


ART. 3
(1) Stabilirea, pentru personalul incadrat prin incheierea unui contract individual de munca, de salarii de baza sub nivelul celui prevazut la art. 1 si 2 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei.
(2) Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii prevazute la alin. (1) se fac de catre personalul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, prin inspectoratele teritoriale de munca judetene si al municipiului Bucuresti, imputernicit, dupa caz, prin ordin al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.


ART. 4
La data prevazuta la art. 1 alin. (1), Hotararea Guvernului nr. 1.225/2011 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 922 din 27 decembrie 2011, se abroga


SURSA: